Solicitările vehiculate în urma convorbirii dintre Putin și Trump sunt „condiții de capitulare” de neacceptat pentru Ucraina. Astfel, Putin vrea să-l forțeze pe președintele SUA să oprească din nou ajutorul militar, pentru a cuceri cât mai mult din Ucraina, avertizează generalul (r) Virgil Bălăceanu.

Vladimir Putin și Donald Trump au discutat despre armistițiu mai bine de două ore. FOTO: EPA EFE

Generalul (r) Virgil Bălăceanu, omul care a reprezentat România la Comandamentul NATO de la Bruxelles şi a fost şef al Brigăzii Multinaţionale din Sud-Est, a analizat pentru „Adevărul” strategia lui Putin cu privire la Ucraina plecând de la solicitările pe care acesta le-a comunicat telefonic președintelui Trump, în convorbirea care a avut loc la începutul săptămânii.

„În primul rând, vor să-i forțeze mâna lui Trump ca să stopeze din nou ajutorul militar și de informații pentru Ucraina. Și va căuta să creeze acel divide et, impera, în rândul europenilor, încât nici europenii să nu sprijine militar Ucraina. Și în felul acesta, cerând acele condiții care sunt foarte dure, sunt condiții de capitulare , de neacceptat de către Ucraina, să cucerească cât mai mult din Ucraina”, a explicat Bălăceanu.

Putin le-a spus generalilor din gruparea operativă din zona Kursk, nu numai că trebuie să-i scoată pe ucraineni de acolo, dar și să continue acțiunea militară și pe teritoriul Ucrainei pentru a crea centura de est, a explicat generalul.

El a precizat că declarațiile lui Trump, cu privire la faptul că o brigadă de 2.500 de ucraineni a fost încercuită, nu sunt susținute cu informații din teren.

„Rușii care au acționat în Kursk vor acționa pe direcția Sumî. Înspre Harkov nu au avut succes, dar continuă și mai rămâne să deschid o direcție ofensivă spre Cernihiv și în felul ăsta se creează o centură de est. Legat de centura de sud, vom vedea cum evoluează discuția pe care o poartă americanii cu rușii peste capul ucrainenilor și al europenilor legate de Odessa”, a detaliat Bălăceanu.

„Putin are cărțile”

Generalul a susținut că de fapt Putin vrea capitularea Ucrainei. „Numai astfel, spune el, putem asista la o pace durabilă consolidată. Și de aici, din nou luăm în calcul precondițiile pe care le pune. El joacă aș spune dur pentru că el are cărțile pe masă, cităm din Trump, nu numai față de Zelenski, ci și față de Trump. El își permite să întârzie în mod intenționat, premeditat la întâlnire. Adică îi spune lui Trump, „eu sunt Putin, liderul unei mari puteri. Eu am victorie în război și tu vrei pace. Dacă tu vrei să-ți respecți cuvântul dat în spațiul public, da, va fi pace, dar va trebui să-mi asculți condițiile. Și numai atunci va fi pace”.”

Ca atare, el nu a admis propunerea care a venit dinspre americani, de încetare a focului timp de 30 de zile.

„Interesant este că Putin admite acest armistițiu legat de lovirea sistemului energetic, o lovire în adâncime, am putea spune, care a fost promovată ca idee în primul rând de Zelenski. Să ne amintim, nu cu mult timp în urmă, Zelenski propunea, ca un gest că lucrurile pot să meargă bine, încetarea loviturilor în adâncime cu aviația, cu dronele, cu rachetele și încetarea acțiunilor militare în Marea Neagră”, explică generalul.

Putin a ales însă o singură componentă, infrastructura energetică: „Sigur că putem spune că este un gest de bunăvoință, dar este doar un gest, nu de bunăvoință, de a-l menține pe Trump în capcana acelei promisiuni pe care o face Trump și care rămâne pentru istorie, anume că în 24 de ore, din momentul în care va fi instalat președinte la Casa Albă, în Ucraina se va termina un război sângeros.”

Iată că, din păcate, războiul nu se termina, conchide Bălăceanu.

Ideea centrală a condițiilor lui Putin

Putin, Lavrov, Pescov au lansat ideea centrală a acestor precondiții: numai după înlăturarea rădăcinilor acestui război putem să vorbim de pace.

„Pentru ei rădăcinile încep din 2014. De aici și faptul că Zelenski este ilegitim. Pentru că el a venit la putere în urma unei lovituri de stat, chiar dacă a fost ales democratic după acel moment. În definitiv, rușii nu recunosc schimbarea democratică a regimului de la Kiev. Consideră că totul a fost o lovitură de stat a Occidentului. Ca atare ei consideră, indirect, nu ne-o spun acum, poate ne-o vor spune mai târziu, că Ianucovici are tot dreptul să se înapoieze la putere. Ianucovici a fost președintele care a fost răsturnat din punctul lor de vedere printr-o lovitură de stat”, a explicat Bălăceanu.

De asta și insistă pe ideea alegerilor: „Pentru că vor să-și aducă proprii lor candidați. Sigur că ne este greu să credem că ucrainenii vor vota un pro-rus. Dar ei speră un asemenea lucru. Ei vor capitularea militară a Ucrainei și vor capitularea politică a Ucrainei. Dacă realizează cele două lucruri, atunci ne spun, „va fi pace durabilă”.

Rușii vor Ucraina fără să fi putut să o învingă militar. „Ucraina militar nu este învinsă. Ucraina a pierdut, dar a pierdut în două războaie, în două invazii, până la 20% din teritoriu. Să plecăm de la adevărul că scopurile războiului, ale invaziei din 2022, nu s-au realizat. Nu s-a vrut Donbasul neapărat, nu s-a vrut zona de nord a Crimeii neapărat. S-a vrut în mod deosebit Kievul, înlăturarea de la putere a lui Zelenski și aducerea unui președinte favorabil Federației Ruse”, arată generalul.