Producția de țiței a țării va scădea pe termen scurt și mediu, iar costurile de producție vor fi din ce în ce mai mari, întrucât resursele vor proveni de la adâncimi mari, se arată în minuta unei întâlniri între oficialii Ministerului Energiei și specialiștii din domeniu, privind elaborarea Strategiei Energetice a României 2016-2030 cu perspectiva anului 2050.

"Trebuie să fim realiști și să luăm în considerare că, pe termen scurt și chiar mediu, urmează să ne confruntăm cu o scădere a producției interne de țiței. Țițeiul din producția internă nu este unul ieftin, în măsură să facă față concurenței de pe piața internațională și, chiar în perspectiva unei creșteri a producției interne, va rezulta tot țiței scump, provenit de la adâncimi mari, în baza unor tehnologii moderne, obținut cu costuri ridicate", a declarat Alexandru Pătruți, expert în resurse minerale și membru al Consiliului Consultativ pentru elaborarea strategiei energetice, potrivit documentului citat .

El a mai spus că, în privința producției interne de gaze naturale, perspectiva pe termen scurt și mediu este tot una de scădere.

"Resursele de gaze din zona Mării Negre, în situația în care se va decide exploatarea lor, vor fi disponibile doar cu alocarea unor resurse financiare considerabile, ceea ce va conduce la prețuri ridicate ale acestor cantități de gaze, care nu vor putea relansa industria petrochimică românească. Deși lucrările de explorare se desfășoară de peste 30 de ani în zona Mării Negre, nu s-a început exploatarea gazelor în nici un perimetru offshore", a adăugat Pătruți.

La rândul său, reprezentanta OMV Petrom, Adelina Dabu, a susținut faptul că România produce în prezent un țiței scump, cu investiții semnificative: "De aceea, noul cadrul fiscal petrolier constituie un factor important pentru operatorii din sectorul petrolier. Declinul natural al producției nu permite menținerea nivelului actual în lipsa unor investiții. Valoarea adăugată vine în acest sector din asigurarea locurilor de muncă, mai ales în zonele monoindustriale".

Ea a adăugat că se estimează o creștere a consumului de produse petroliere, decuplată de creșterea economică, opinie împărtășită și de Vasile Iuga, expert în cadrul PwC.

Pe de altă parte, Gheorghe Ionescu, director în cadrul Conpet, a subliniat importanța conectării sistemului național de transport cu cel al țărilor vecine.

"Pentru România este foarte important să se realizeze interconectarea Sistemului Național de Transport (SNT) țiței cu cel al țărilor vecine, țara noastră fiind în măsură să joace un rol important în tranzitul de țiței provenit din regiunea Mării Caspice sau Iran către centrul și vestul Europei. SNT este într-o stare tehnică bună, care permite acest tranzit, fiind în măsură să transporte dublul cantităților transportate în prezent", a adăugat el.

Nicolae Anastasiu, membru al Academiei Române, a atras atenția asupra faptului că nu există încă o evaluare corectă a potențialului de resurse naturale al țării: "Nu avem o evaluare corectă a potențialului natural pe care țara noastră îl deține, fiind necesară existența unui Serviciu Geologic Național în România. Cunoașterea potențialului de resurse naturale pe care țara noastră îl are este foarte importantă în elaborarea Strategiei Energetice, aici intervenind rolul deosebit de important al activității de cercetare. Drept urmare, capitolul Cercetare nu poate lipsi din viitoarea Strategie Energetică".

De asemenea, Corneliu Condrea, director general al Direcției Țiței și Gaze din Ministerul Energiei, a subliniat că nu există în România o Bază Națională de Date, așa cum au alte țări, care să conțină informații pornind de la primele lucrări de explorare și până la stadiul în care acel perimetru intră în stare de conservare, nu există în România.

Aristotel Jude, secretar de stat în Ministerului Energiei, a amintit faptul că Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) nu a mai lansat de mult timp o rundă de licitații pentru perimetrele disponibile. Ultima rundă de concesiuni a avut loc în anii 2009 — 2010.

Un alt participant la întâlnire, Mihai Spătaru de la ANRM, a spus că Agenția a fost în permanentă deschisă la colaborare în vederea elaborării oricăror lucrări de sinteză, fiind suficientă doar o solicitare adresată în acest sens către ANRM. "Cu toate acestea România se află printre puținele state europene în care mai subzistă secretul de serviciu asupra datelor privind resursele naturale, fapt care îngreunează comunicarea; se impune o modificare a legislației în acest sens", a completat el.

Discuția a avut loc vineri, 11 martie, și a reprezentat cea de-a doua sesiune de lucru din etapa de analiză calitativă din procesul de elaborare a Strategiei Energetice a României.

În perioada 9 martie — 15 aprilie, Ministerul Energiei derulează analiza calitativă a sectorului energetic, în scopul elaborării Strategiei Energetice 2016-2030, cu perspectiva anului 2050. Vor fi implicați circa 200 de experți de top din energetica românească, din mediul guvernamental, din Parlament, din mediul academic, din companii, din autoritățile de reglementare și din alte ministere, a anunțat Radu Dudău, coordonatorul proiectului, în urmă cu două săptămâni.

Potrivit acestuia, vor rezulta rapoarte sectoriale, din care va fi întocmit un raport integrat, ce va fi lansat în dezbatere publică în jurul datei de 25 aprilie.

"Acest document va prezenta de fapt care este viziunea noastră asupra dezvoltării sectorului energetic, care sunt punctele vulnerabile și care sunt soluțiile, cum ne vom îndeplini obiectivele", a precizat Dudău.

Acesta a mai spus că, ulterior, se va trece la modelarea cantitativă a datelor, cu ajutorul unui consultant internațional, pe diferite scenarii, pornind de la unul de bază și până la asumarea unor ținte ambițioase.

Întreaga strategie energetică va fi finalizată în toamna acestui an.

AGERPRES

Distribuie Distribuie Comentarii