Potrivit lui Pranai Waddy, directorul pentru controlul armelor si neproliferare al Consiliului National de Securitate, citat de NYT, noua strategie subliniază „necesitatea de a descuraja simultan Rusia, China și Coreea de Nord”.
Potrivit ziarului, schimbarea strategiei a venit pe fondul convingerii Pentagonului că, în următorul deceniu, China va avea un arsenal de arme nucleare similar cu cel al Statelor Unite și al Rusiei în ceea ce privește dimensiunea și diversitatea. În special, se așteaptă ca Armata Chinei să aibă aproximativ 1 000 de focoase până în 2030 și aproximativ 1 500 de focoase până în 2035.
Casa Albă a declarat la 20 august, după publicarea articolului din The New York Times , că planul strategic actualizat nu vizează nicio țară sau amenințare anume.
„Această administraţie, ca şi patru administraţii anterioare, a emis o revizuire a politicii nucleare şi un Ghid de planificare a armelor nucleare. În timp ce textul specific al Ghidului este clasificat, existenţa lui nu este nicidecum un secret. Ghidul, publicat la începutul acestui an, nu este un răspuns la nicio entitate, țară sau amenințare”, a declarat purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Sean Savett.
Rusia, principalul factor care influenţează cum arată strategia nucleară a SUA
La rândul său, directorul executiv al Asociației pentru Controlul Armelor, Daryl Kimball, a remarcat că, în pofida estimărilor serviciilor de informații americane potrivit cărora China își va mări probabil arsenalul nuclear de la 500 la 1 000 de focoase până în 2030, Rusia deține în prezent aproximativ 4 000 de focoase nucleare, „și rămâne principalul factor care influenţează cum arata strategia nucleară a SUA”, a declarat el, citat de Reuters.
În același timp, NYT subliniază că războiul Rusiei împotriva Ucrainei și apariția unui parteneriat tot mai strâns între Rusia, China, Coreea de Nord și Iran „au schimbat fundamental gândirea Washingtonului”.
Publicația amintește cum președintele rus Vladimir Putin a amenințat în repetate rânduri că va folosi arme nucleare împotriva Ucrainei.
În acest context, NYT notează că, în timpul unei escaladări deosebite din octombrie 2022, președintele Biden și consilierii săi credeau că probabilitatea ca Rusia să folosească arme nucleare într-un război „ar putea crește la 50 % sau chiar mai mult”.
Atunci, Biden, precum și liderii Germaniei și Marii Britanii, potrivit articolului, au forțat China și India să declare public că utilizarea armelor nucleare în Ucraina nu va avea loc, ceea ce a contribuit la calmarea crizei, cel puțin temporar.
„A fost un moment important”, a declarat Richard Haass, fost înalt funcționar al Departamentului de Stat și al Consiliului Național de Securitate al SUA și președinte emerit al Council on Foreign Relations, citat de NYT.
Utilizarea armelor nucleare în conflicte nu mai este o presupunere sigură
„Avem de-a face cu o Rusie radicalizată; ideea că armele nucleare nu vor fi utilizate în conflicte convenționale nu mai este o presupunere sigură”, a menționat Haass.
Ghidul privind poziția nucleară a SUA în sine este atât de secret încât nu există copii electronice, doar câteva exemplare pe hârtie fiind disponibile la cele mai înalte niveluri ale securității naționale.
Ghidul este actualizat aproximativ la fiecare patru ani, dar Casa Albă nu a anunțat public că Biden a aprobat revizuirea din acest an, potrivit NYT.
În același timp, se așteaptă ca un mesaj declasificat să fie trimis Congresului SUA înainte ca Biden să părăsească funcția la începutul anului 2025.
„Trebuie să vedem lumea așa cum este, nu așa cum am sperat sau am vrut să fie”, a declarat Vipin Narang, un strateg în domeniul armelor nucleare de la MIT care a lucrat o perioadă la Pentagon, citat de NYT.
„Este posibil ca într-o zi să ne uităm în urmă și să vedem un sfert de secol după Războiul Rece ca un hiatus nuclear”, adaugă el.
