Straniul caz al lui Alexandru Cumpănașu. Crescut cu bani de la stat dați de PSD, a ajuns să fie șeful unui fost premier și al rectorilor de mari universități. E susținut de politicieni, sindicaliști și patroni
Straniul caz al lui Alexandru Cumpănașu. Crescut cu bani de la stat dați de PSD, a ajuns să fie șeful unui fost premier și al rectorilor de mari universități. E susținut de politicieni, sindicaliști și patroni.
Alexandru Cumpănașu, ONG-istul abonat la bani publici de la Ministerul de Interne care candidează la prezidențiale pe seama tragediei din Caracal, și-a construit în ultimii ani o rețea de colaborări care l-a pus în situația de a fi șeful, în cadrul Coaliţiei Naţională pentru Modernizarea României (CNMR), unui fost premier interimar, al unor miniștri și șefi de mari universități, dezvăluie G4Media.ro .
Cumpănașu a ajuns în atenția opiniei publice prin intermediul a două ONG-uri abonate la bani publici: Asociația pentru Implementarea Democrației (AID) și Coaliţia Naţională pentru Modernizarea României (CNMR). El a fost abonat la bani publici, cu precădere din zona Ministerului de Interne (unde Cumpănașu și-a păstrat permanent relații la vârful instituției) și Ministerul Dezvoltării și Administrației.
Asociaţia pentru Implementarea Democraţiei a primit în 2009 de la Ministerul de Interne suma de 3.788.008,10 lei (peste 900.000 de euro) cu destinaţia „Dezvoltarea si consolidarea Centrului National de Integritate”. În 2016, Curtea de Conturi a descoperit că Ministerul de Interne, sub conducerea lui Gabriel Oprea, a plătit din bani publici prezența ong-ului condus de Alexandru Cumpănașu în sediul instituției. Mai precis, este vorba despre un imobil dat în folosință gratuită Asociației pentru Implementarea Democrației, pentru care Ministerul a plătit inclusiv cheltuielile de întreținere, deși contractul încheiat cu organizația neguvernamentală nu prevede acest lucru.
În 2013, însuși Liviu Dragnea, ca ministru al Dezvoltării și vicepremier, lansa împreună cu asociația lui Cumpănașu proiectul „Politici anticorupţie pentru cetăţean, într-o administraţie responsabilă” (PCAR), după cum arată o știre Agerpres de la acel moment.
Ca ONG-ist cu legături puternice în Poliție și Ministerul de Interne, Cumpănașu a avut permanent intrare liberă la premierii instalați de PSD: el s-a întâlnit atât cu Viorica Dăncilă, cât și cu Sorin Grindeanu.
Cine îl validează pe Cumpănașu
Deși până la acest moment nu există nici un proiect semnificativ lăsat în urmă de Cumpănașu, cu excepția seriei de interviuri realizate la diverse televiziuni cu șefi din poliție, servicii secrete, educație ori ambasadorul Rusiei, el a strâns sub conducerea lui, în Coaliţia Naţională pentru Modernizarea României (CNMR), zeci de instituții, asociații, sindicate, universități ori patronate.
Informațiile apar pe pagina de net a Coaliției, ștearsă de curând, dar păstrată în memoria Google.
Printre subordonații lui Cumpănașu, oamenii care îl validează ca figură publică, se numără un fost prim-ministru interimar (Sorin Cîmpeanu), un fost șef al SRI (Costin Georgescu), fostul negociator – șef cu UE (Vasile Pușcaș), un fost șef al Armatei Române (generalul Constantin Degeratu).
Printre cei care îl susțin pe Cumpănașu, aducându-și organizațiile sub umbrela Coaliţiei Naţională pentru Modernizarea României, se numără Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române și rectorul UBB Cluj, precum și rectorii celor mai mari universități din țară, reuniți în două instituții distincte: Consiliul Național al Rectorilor și Consorțiul Universitaria. De altfel, Marilen Pirtea, șeful Universității de Vest din Timișoara și lider PNL, a semnat cu Cumpănașu un protocol de colaborare în 2015. Până și pe masoni i-a atras Cumpănașu, care în 2015 a beneficiat de laudele șefului unei loje masonice, Radu Bălănescu, pe care îl declarase ambasador onorific.
Sindicatele sunt și ele reprezentate în organizația lui Cumpănașu: Confederația Sindicală Națională MERIDIAN (condus de Ion Popescu), Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI, condusă de Simion Hăncescu), Federația Națională Sindicală ALMA MATER (condusă de Anton Hadăr), Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET” (condusă de Marius Nistor). Federația Polițiștilor Sed Lex.
Și unele patronate sunt prezente în coaliția lui Cumpănașu: Patronatul Român din Cercetare si Proiectare, Organizaţia Patronală a Producătorilor de Energie din Surse Regenerabile din România (PATRES), Federaţia Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR) și Federația Patronatelor din Turism și Servicii.
Pe lângă accesul permanent la premieri și miniștri de Interne, Cumpănașu a cultivat asiduu relația cu aleșii locali. Astfel, din Coaliţia Naţională pentru Modernizarea României fac parte Asociaţia Municipiilor din România (condusă de Robert Negoiță – PSD), Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene din România (condusă de Marian Oprișan – PSD) și Asociația Comunelor din România – Filiala Constanţa (condusă de Mariana Gâju – PSD).
De remarcat că o singură instituție a avut inițiativa de a se delimita de controversatul ONG-ist abonat la bani publici. În iulie, imediat după ce Cumpănașu a încercat să monopolizeze dezbaterea publică pe tema tragediei din Caracal, Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) a anunțat într-un comunicat de presă că se retrage din Coaliția Națională pentru Modernizarea României (CNMR), dezavuând comportamentul lui Cumpănașu.
