O fosilă recent descoperită în Turcia sugerează că strămoșul oamenilor și al maimuțelor a apărut în Europa, nu în Africa.

O fosilă de maimuță descoperită în Turcia ar putea sugera, în mod controversat, că strămoșii maimuțelor africane și ai oamenilor au evoluat mai întâi în Europa înainte de a migra în Africa, afirmă o echipă de cercetători într-un nou studiu, scrie livescience.com.

Studiul vine în contradicție cu viziunea convențională conform căreia homininele - grupul care include oamenii, maimuțele africane (cimpanzei, bonobo și gorile) și strămoșii lor fosili - și-au avut originea exclusiv în Africa.

Cu toate acestea, descoperirea mai multor fosile de hominine în Europa și în Anatolia (Turcia de astăzi) i-a determinat deja pe unii cercetători să susțină că homininele au evoluat mai întâi în Europa. Acest punct de vedere sugerează că homininele s-au dispersat ulterior în Africa, în urmă cu 7 milioane - 9 milioane de ani.

Co-autorul principal al studiului, David Begun, un paleoantropolog de la Universitatea din Toronto, a precizat că este vorba despre strămoșul comun al homininilor și nu despre descendența umană după ce aceasta a deviat de strămoșii cimpanzeilor și bonobo, cele mai apropiate rude vii ale noastre.

"De la această divergență, cea mai mare parte a istoriei evoluției umane a avut loc în Africa", a declarat Begun pentru Live Science. "De asemenea, este foarte probabil ca liniile de cimpanzei și de oameni să fi deviat una de cealaltă în Africa".

În noul studiu, cercetătorii au analizat o fosilă de maimuță recent identificată din situl Çorakyerler, vechi de 8,7 milioane de ani, din centrul Anatoliei. Ei au numit specia Anadoluvius turkae. "Anadolu" este cuvântul turcesc modern pentru Anatolia, iar "turk" se referă la Turcia.

Fosila sugerează că A. turkae cântărea probabil între 50 și 60 de kilograme, adică aproximativ greutatea unui cimpanzeu mascul mare.

Pe baza fosilelor altor animale găsite alături de ea - cum ar fi girafe, porci mistreți, rinoceri, antilope, zebre, elefanți, porci spinoși și hiene - precum și a altor dovezi geologice, cercetătorii sugerează că noua maimuță a trăit într-o pădure uscată, mai degrabă în locul în care ar fi locuit primii oameni din Africa, decât în pădurile în care trăiesc marile maimuțe moderne. Fălcile puternice ale lui A. turkae și dinții mari, cu smalț gros, sugerează că este posibil ca aceasta să se fi hrănit cu alimente dure sau rezistente, cum ar fi rădăcinile, astfel încât A. turkae a petrecut probabil foarte mult timp pe sol.

În noul studiu, oamenii de știință s-au concentrat asupra unui craniu parțial bine conservat, descoperit în sit în 2015. Această fosilă include cea mai mare parte a structurii faciale și partea din față a encefalului, zona în care se afla creierul - caracteristici care au ajutat echipa să calculeze relațiile evolutive.

"Am reușit să reconstruiesc și să văd pentru prima dată fața unui strămoș al nostru pe care nimeni nu o mai văzuse până acum", a declarat Begun.

Cercetătorii sugerează că A. turkae și alte maimuțe fosile din zonele apropiate, cum ar fi Ouranopithecus din Grecia și Turcia și Graecopithecus din Bulgaria, au format un grup de hominine timpurii. Acest lucru poate sugera, la rândul său, că primele hominine au apărut în Europa și în estul Mediteranei. Mai exact, echipa susține că maimuțele antice din Balcani și Anatolia au evoluat din strămoșii din Europa Centrală și de Vest.

O întrebare pe care o ridică aceste descoperiri este de ce, dacă homininii au apărut în Europa, nu mai sunt acolo, cu excepția oamenilor sosiți recent, și de ce homininii antici nu s-au dispersat și în Asia, a spus Begun.

"Evoluția nu este foarte previzibilă", a spus Begun. "Se întâmplă pe măsură ce o serie de evenimente fără legătură și aleatorii interacționează. Putem presupune că nu au existat condițiile potrivite pentru ca maimuțele să se deplaseze în Asia din estul Mediteranei la sfârșitul Miocenului, dar au fost potrivite pentru o dispersie în Africa. În ceea ce privește motivul pentru care "nu găsim maimuțe africane în Europa astăzi, speciile dispar tot timpul", a spus Begun.

Begun a avertizat, de asemenea, că nu dorește ca această cercetare să fie interpretată greșit sau folosită în mod abuziv pentru a sugera că Eurasia a avut cumva o importanță primară în evoluția umană. În schimb, "trebuie să știm unde a evoluat strămoșul comun al maimuțelor africane și al oamenilor pentru a putea începe să înțelegem circumstanțele acestei evoluții", a spus el. "Între 14 milioane și 7 milioane de ani în urmă, zonele în care au fost găsite maimuțe în Europa, Asia și Africa erau diferite din punct de vedere ecologic, la fel cum multe regiuni de pe aceste continente diferă astăzi. Cunoașterea condițiilor ecologice în care au evoluat strămoșii noștri este esențială pentru a ne înțelege originile."

Această nouă descoperire "ne extinde înțelegerea unui grup care pare strâns înrudit cu maimuțele africane și cu oamenii în viață", a declarat pentru Live Science Christopher Gilbert, un paleoantropolog de la Hunter College of City University of New York, care nu a participat la acest studiu.

Cu toate acestea, Gilbert a precizat că recentele analize cuprinzătoare ale fosilelor de maimuțe mari și hominine timpurii - grupul care include oamenii și speciile dispărute care sunt mai strâns înrudite cu oamenii decât orice alt animal - nu susțin argumentul că homininele au luat naștere în Europa.

"Mulți alți experți care investighează relațiile evolutive dintre marile maimuțe fosile și cele vii, folosind metode mai moderne și incluzând mai multe grupuri, consideră că multe dintre maimuțele europene s-au ramificat înainte de urangutani, ceea ce le face probabil rude îndepărtate ale marilor maimuțe africane și ale oamenilor", a declarat Gilbert.

"În plus, aceste analize mai cuprinzătoare sugerează că maimuțele precum Anadoluvius sunt la fel de probabile sau chiar mai probabile să fie imigranți recenți în Mediterana din Africa, mai degrabă decât să migreze înapoi în Africa", a adăugat Gilbert.

Fosilele de hominine precum A. turkae nu se găsesc în Africa în mare parte pentru că "avem o înregistrare fosilă africană săracă în general în această perioadă", a spus Gilbert. "Îmi amintesc de vechea axiomă paleontologică - absența dovezilor nu este o dovadă a absenței".

Cu toate acestea, Begun a susținut că absența fosilelor de hominine în Africa este revelatoare și susține ideea că homininele își au originea în altă parte.

În orice caz, atât Begun, cât și Gilbert au menționat că viitoarele cercetări pe teren în Africa și Eurasia în căutarea de maimuțe fosile ar putea ajuta la clarificarea acestei chestiuni.