Strămoşii neanderthalienilor şi denisovanilor s-au încrucişat cu o populaţie ''super-arhaică'', sugerează un studiu publicat la sfârşitul acestei săptămâni în jurnalul ştiinţific Science Advances, citat de Press Association.

O nouă tehnică bazată pe un soft, utilizată pentru explorarea istoriei evoluţiei umane, a scos la iveală o discrepanţă între dovezile genetice rezultate în urma analizării fosilelor excavate în Sima de los Huesos din Spania şi un model din 2017, dezvoltat de aceiaşi cercetători.

Modelul indica faptul că neanderthalienii s-au separat de denisovani în urmă cu aproximativ 381.000 de ani. Studiul recent avansează, însă, ideea că acest eveniment s-a produs mult mai devreme, sugerând că neandertalienii erau deja diferiţi de denisovani în urmă cu 600.000 de ani.

Cercetările recente au dezvăluit, de asemenea, că strămoşii omului de Neanderthal şi omului de Denisova s-au încrucişat cu membri ai unei populaţii ''super-arhaice'' de hominizi - cel mai vechi episod cunoscut de flux genic.

Noul model susţine teza conform căreia oamenii moderni şi strămoşii lor s-au extins din Africa în Eurasia doar de trei ori - în urmă cu 1,9 milioane de ani, 700.000 de ani, respectiv 50.000 de ani.

Hominizii cu creiere mari au apărut pentru prima dată în Europa şi Asia, în urmă cu aproximativ 600.000 de ani, în perioada cunoscută sub numele de Pleistocenul mijlociu, un punct de cotitură deosebit de important pentru oamenii timpurii.

Pentru a afla mai multe despre această perioadă din evoluţia umană şi pentru a descoperi piesele lipsă din modelul anterior, echipa de oameni de ştiinţă a analizat opt modele cu diverse combinaţii genetice, care ar fi putut rezulta din încrucişarea între hominizii timpurii. Ei au inclus date de la neanderthalieni din Munţii Altai din Siberia şi din peştera Vindija din Croaţia, precum şi de la europeni moderni.

Cercetătorii au analizat datele cu ajutorul unui software conceput special pentru a se concentra asupra trecutului îndepărtat.

''Nu am ştiut niciodată despre acest episod de încrucişare şi nu am fost niciodată capabili să estimăm dimensiunea populaţiei super-arhaice. Am făcut doar puţină lumină asupra unui interval din istoria evoluţiei umane, care anterior era complet întunecat'', a declarat cercetător principal Alan Rogers, specialist în genetică la Universitatea Utah din Salt Lake City.

Potrivit unui studiu efectuat în Statele Unite şi publicat săptămâna trecută în Science Advances, o misterioasă specie umană dispărută s-ar fi încrucişat cu specia noastră, cu zeci de mii de ani în urmă, în Africa. Cercetarea, realizată de oameni de ştiinţă care au analizat genomurile vest-africanilor, a indicat faptul că actualii vest-africani prezintă într-o proporţie substanţială - circa 2% până la 19% - o moştenire genetică de la o specie umană dispărută, pe care cercetătorii o numesc ''populaţie fantomă''. ''Estimăm că încrucişarea s-a produs cu aproximativ 43.000 de ani în urmă, cu intervale mari de incertitudine'', a declarat un profesor din cadrul Universităţii din California, Los Angeles (UCLA), Sriram Sankararaman, care a condus studiul.

Homo sapiens a apărut pentru prima dată cu puţin peste 300.000 de ani în urmă în Africa şi ulterior s-a răspândit în toată lumea, întâlnind alte specii umane din Eurasia care de atunci au dispărut, printre aceştia numărându-se neanderthalienii şi denisovanii. Cercetări genetice anterioare au demonstrat că specia noastră s-a încrucişat atât cu neanderthalienii, cât şi cu denisovanii, populaţiile de oameni moderni din afara Africii purtând încă ADN de la ambele. Însă, în timp ce există ample mărturii fosilizate de la neanderthalieni şi câteva de la denisovani, recent identificata ''populaţie fantomă'' este mai enigmatică.

Sankararaman a precizat că această specie dispărută şi-ar fi făcut apariţia în urmă cu circa 650.000 de ani din linia evolutivă care a condus la apariţia Homo sapiens, înainte de divizarea între liniile evolutive care au dus la apariţia speciei noastre şi a neanderthalienilor. AGERPRES

Distribuie Distribuie Comentarii