Proiectele europene au contribuit substanțial la modernizarea orașelor din România, iar unele localități muncitorești care păreau condamnate la declin în anii ‘90 și-au schimbat complet înfățișarea. Imaginile comparative cu schimbările acestora stârnesc uimire pe rețelele sociale.

Investițiile publice finanțate din fonduri europene au adus în ultimul deceniu transformări importante în modul în care se înfățișează fostele orașe muncitorești din România.

În Hunedoara, unul dintre cele mai reprezentative orașe pentru metalurgia din România, închiderea celor mai multe secții ale combinatului siderurgic a însemnat în anii ‘90 și 2000 pierderea a aproape 20.000 de locuri de muncă din industrie și un declin economic accentuat.

Hunedoara, printre orașele care au profitat de fondurile UE

Administrația locală și statul român nu au putut aloca fonduri suficiente pentru a revitaliza orașul din vestul României, însă în ultimul deceniu, acest lucru a fost posibil cu ajutorul fondurilor europene.

Cele mai vizibile schimbări realizate prin investițiile finanțate cu fonduri europene au urmat reabilitării Castelului Corvinilor (video), a Centrului istoric al municipiului, a malurilor râului Cerna și a unor clădiri de epocă reprezentative pentru istoria municipiului.

În anii ‘90, orașul și castelul se înfățișau călătorilor într-un decor apăsat de praful și fumul răspândite de combinat, își amintea fotograful neo-zeelandez Peter de Graaf, care le vizitase.

„La începutul anilor '90 siderurgia era deja în declin - tehnologia sa învechită s-a dovedit a nu se potrivi unei economii de piaţă - dar era încă imensă, poluantă şi, într-o fel îngrozitor, uimitoare. Castelul era înconjurat pe trei laturi de halele combinatului, de turnuri de beton de răcire, de cuptoare şi rânduri de coşuri de fum falnice care aruncau fum usturător, maroniu-roşcat. Culoarea era dată de dioxidul de azot, un gaz toxic care formează acid nitric la contactul cu ploaia. Pe măsură ce fumul se răspândea, cerul devenea roz ca şi cum ar fi întotdeauna apusul soarelui. De-a lungul celei de-a patra laturi a castelului, o un funicular zgomotos transporta coşuri uriaşe de minereu de fier direct în cuptoare, de la o mină îndepărtată. A fost ca şi când am cădea într-un fel de coşmar industrial distopic sau în decorul unui film post-apocaliptic”, scria Peter de Graaf, pe blogul său, ramblings.nz.

El își amintea că o uzină siderurgică se oprise deja când s-a întors la Hunedoara în 1997, alta a fost închisă în 1999, conform ştirilor din acea vreme, împreună cu furnalele din fontă. Au urmat opriri suplimentare în 2003 şi ceea ce a rămas din fabricile siderurgice a fost privatizat în 2004, forţa de muncă a scăzut de la 20.000 în 1993 la 800 în 2011.

„În acelaşi an, şirul de coşuri de fum de 90 de metri înălţime pe care le-am văzut aruncând fum toxic a fost demolat. Producţia ultimei uzine siderurgică a fost suspendată în 2019, iar cea mai mare parte a combinatului a fost demolată. Nu m-am întors în Hunedoara din anii 1990, dar m-am întors în alte părţi ale României şi am fost uimit de transformarea ţării. Oraşele care odată mi-au părut triste şi dărăpănate sunt acum colorate, curate şi pline de viaţă. Presupun că dacă mă întorc în Hunedoara peste câteva decenii, voi găsi un cadru demn de unul dintre marile castele medievale ale Europei. Dar voi fi, de asemenea, recunoscător că am văzut Castelul Corvinilor când a fost înconjurat de o fabrică de oţel uriaşă, care aruncă fum”, relata acesta.

La fel ca Hunedoara, și alte foste orașe muncitorești și-au schimbat înfățișarea, cu ajutorul fondurilor europene.

Cum văd europenii schimbările unor orașe din România

O serie de imagini care arată transformările unor orașe din România, cu ajutorul fondurilor europene, publicată pe platforma Reddit, i-au umit pe unii dintre europenii care le-au văzut.

„Îmi place foarte mult să văd aceste străluciri în ultima vreme. Crearea unui oraș locuibil ar trebui să fie mult mai sus pe scara de prioritate a guvernelor. Ca german, trebuie să spun că am putea avea nevoie de asta și aici. Sper să fie alocați mai mulți bani pentru a dezvolta orașe locuibile. Buna treabă, România”, scrie un german.

„La naiba, băieți, voi ați folosit fondurile pentru infrastructură în loc să le băgați în buzunare?”, glumește un internaut.

„Acum încercați să puneți România într-un scenariu în care nu ar fi aderat la UE”, scrie altcineva.

„Sunt foarte gelos și fericit pentru România”, este părerea unui alt european.

„Așa se face. Ca maghiar aceste fotografii mi se par utopice”, scrie un alt internaut.

Unii străini au povestit experiențele orașelor lor după accesarea fondurilor europene.

„Am rămas uluit de ce am văzut în Polonia, după zece ani. Polonia este un exemplu grozav al fondurilor europene bine cheltuite și o națiune care lucrează din greu pentru a se îmbunătăți”, scrie unul dintre aceștia.

„Simt că în Letonia pot exista orașe întregi, doar datorită fondurilor UE, ele sunt literalmente oriunde te uiți. Sper ca investițiile să dea roade și să atragă tineri”, scrie un leton.

„La fel și cu Polonia, am fost foarte impresionat de infrastructură și de clădirile publice renovate. Arată la fel sau mai bine decât în Austria”, susține un austriac, pe Reddit.

„Versiunea bulgară este: fondurile s-au dus, dat localitatea arată la fel ca înainte”, glumește un locuitor al Bulgariei.