Ministerul Afacerilor Interne supune dezbaterii publice un proiect de lege care reglementează modul în care persoanele care nu au cetățenia română, căsătorite pe teritoriul altui stat al Uniunii Europene cu un cetățean român de același sex, pot solicita drept de ședere în România.

Instituția precizează că proiectul de lege nu reglementează recunoașterea căsătoriilor ori a convențiilor civile între persoane de același sex pe teritoriul României și alte drepturi ce derivă din această recunoaștere.

„Proiectul de act normativ este o implementare în legislația națională a prevederilor legale existente în domeniu la nivelul Uniunii Europene, doar privind libera circulație a persoanelor. Implementarea acestor prevederi este o condiție obligatorie pentru România, ca urmare a hotărârii Curții de Justiție a Uniunii Europene din data de 5 iunie 2018 în cauza C-673/16, iar nerespectarea ei face posibilă declanșarea unei proceduri de infringement care se poate finaliza cu condamnarea României de către instanța de contencios european. O eventuală condamnare are implicații financiare semnificative pentru statul român.

În prezent, sancțiunile pecuniare care pot fi propuse în cazul României, în proceduri de infringement, sunt penalități între 1.830 și 109.800 euro pe fiecare zi de întârziere, precum și o sumă forfetară minimă de 1.708.000 euro. La realizarea acestui proiect de lege s-au avut în vedere prevederile Hotărârii Curții de Justiție a Uniunii Europene pronunțată la data de 5 iunie 2018 în cauza C-673/16, având ca obiect o cerere de decizie preliminară formulată de către Curtea Constituțională a României în temeiul articolului 267 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și Decizia Curții Constituționale a României numărul 534/2018 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor articolului 277 alin. (2) și (4) din Codul Civil.

Precizăm că decizia CCR, anterior menționată stipulează faptul că prevederile din Codul Civil care interzic căsătoria între persoane de același sex sunt constituționale atât timp cât nu încalcă dreptul la liberă circulație, așa cum este acesta prevăzut de legislația Uniunii Europene.

În concret, conform prevederilor actului normativ, persoanele care nu au cetățenia română, căsătorite pe teritoriul altui stat al Uniunii Europene cu un cetățean român de același sex, pot solicita, dacă este cazul, viză pentru intrarea în România, respectiv drept de ședere pe teritoriul țării noastre, în condițiile legii, având ca motiv continuarea vieții de familie alături de cetățeanul român", precizează MAI.

Procesul pierdut la CJUE

România a fost condamnată de Curtea de Justiție a UE după ce a fost dată în judecată de Relu Adrian Coman, resortisant român, și Robert Clabourn Hamilton, resortisant american, după ce, în 2012, au solicitat autorităților române să le fie comunicate procedura și condițiile în Hamilton putea, în calitatea sa de membru al familiei domnului Coman, să obțină dreptul de a locui în mod legal în România pe o perioadă mai mare de trei luni. Această cerere se întemeia pe directiva privind exercitarea libertății de circulație, care permite soțului unui cetățean al Uniunii care și a exercitat această libertate să se alăture soțului său în statul membru în care acesta din urmă locuiește.

Răspunzând la această solicitare, autoritățile române i-au informat pe Coman și Hamilton că acesta din urmă beneficia numai de un drept de ședere pe o perioadă de trei luni, pentru motivul, printre altele, că el nu putea fi calificat în România drept „soț” al unui cetățean al Uniunii, întrucât acest stat membru nu recunoaște căsătoriile între persoanele de același sex.