Turiștii care ajung, sâmbătă, la Sarmizegetusa Regia sunt invitați să cunoască ultimele descoperiri din capitala dacică, într-un tur ghidat de arheologii și studenții care au participat pe șantierul arheologic.

Sarmizegetusa Regia, numită și „Stonhenge-ul României”, datorită monumentelor care amintesc de faimosul ansamblu istoric din Anglia, va putea fi descoperită cu ajutorul cercetătorilor, sâmbătă, la Ziua Porților Deschise organizată pe șantierul arheologic.

„Sâmbătă, 24 august 2024, între orele 10.00-18.00, sunteți invitați pe șantierul arheologic Grădiștea de Munte– Sarmizegetusa Regia, la Ziua Porților Deschise. Cu această ocazie, vor fi prezentate vizitatorilor monumentele antice, precum și rezultatele cercetărilor arheologice din acest an, în cadrul unor tururi ghidate. Pe durata evenimentului accesul în cetate va fi gratuit”, a informat Administrația din Sarmizegetusa Regia.

Cercetarea arheologică a cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei porneşte de la premisa valorii inestimabile ştiinţifice şi culturale a acestor situri, înscrise pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, a informat Direcția Generală de Administrare Monumente și Promovare Turistică Hunedoara (DGAMPT)

„Activitatea are ca scop promovarea sitului arheologic Grădiștea de Munte – Sarmizegetusa Regia, precum și prezentarea rezultatelor cercetării arheologice din acest an, prin intermediul unor tururi ghidate. Săpăturile arheologice au continuat pe terasa a IX-a, din componența sanctuarului capitalei dacice, unde au fost descoperite noi structuri care relevă o arhitectură monumentală, specifică sitului”, a informat DGAMPT Hunedoara.

Potrivit organizatorilor evenimentului, Ziua Porților Deschise marchează împlinirea a 100 de ani de cercetare arheologică sistematică în situl arheologic Grădiștea de Munte – Sarmizegetusa Regia.

Cercetările arheologice din campania 2024 au fost finanțate de Consiliul Județean Hunedoara și Ministerul Culturii.

Sarmizegetusa Regia, misterioasa capitală a dacilor

Aflată la poalele Vârfului Godeanu (1.656 metri), considerat „muntele sfânt al dacilor” și la circa 40 de kilometri de municipiul Orăștie. Sarmizegetusa Regia a fost considerată de istorici capitala Regatului dac, înainte de a fi cucerită și devastată de romani la începutul secolului al doilea.

Datorită edificiilor sale misterioase, a fost adesea comparată Ansamblul neolitic Stonehenge din Anglia, considerat un monument dedicat unor zeități solare, unde ar fi putut avea loc ceremonialuri religioase și observații cerești

În Antichitate, cetatea se întindea pe mai mult de o sută de terase amenajate de oameni. Cele mai importante se aflau în incinta sacră, care cuprindea edificiile cele mai importante ale capitalei dacilor.

Zidurile puternice care protejau marile terase din Sarmizegetusa Regia (IX, X, XI), aveau menirea să împiedice alunecarea acestora. Alte ziduri mai mici, construite în tehnica murus Dacicus, protejau incinta sacră a capitalei dacilor dinspre deal și din părțile laterale.

Turiștii găsesc aici ruinele templelor și ale mai multor edificii antice, ale instalațiilor de captare a apei, dar și zidurile și porțile unei fortărețe puternice și ale drumului antic de piatră care cobora în incinta sacră a Sarmizegetusei Regia.

Cum ajungem la Sarmizegetusa Regia

Un drum de 18 kilometri, modernizat în urmă cu un deceniu, urcă din satul Costești din Hunedoara, pe Valea Grădiștii, până la parcarea aflată la circa un kilometru de porțile antice ale Sarmizegetusei Regia.

Din parcare, turiștii își pot continua drumul spre sit pe jos, mergând pe aleea pavată cu piatră cubică.

Satul Costești din Hunedoara se află la circa 20 de kilometri de Orăștie, pe Drumul județean 705A și la circa 20 de kilometri de orașul Călan, pe drumul județean 668A Călan - Boșorod, legat peste dealuri de drumul local Chitid - Ludeștii de jos - Costești.

Un alt drum local, și el asfaltat, spre satul Costești, coboară din satul Târsa al comunei Boșorod.