Theodor Stolojan a afirmat referitor la prevederile constituționale la reforma pensiilor speciale că acestea sunt doar o „interpretare a CCR luată în deplin conflict de interese”. Liberalul a punctat că va fi „foarte greu” să fie găsită o soluție care să răspundă la cerințele din PNRR.

Theodor Stolojan, fost premier și șef al PNL FOTO: Arhivă

„Prevederile constituționale nu se referă la pensii speciale sub nicio formă, aici este o interpretare a CCR luată în deplin conflict de interese, pentru că acolo majoritatea sunt beneficiari de pensii speciale. Deci este o interpretare a CCR că dacă ai umblat la pensiile speciale ale magistraților și procurorilor atunci afectezi independența puterii justiției în România. Nu scrie în Constituție chestia asta, este o interpretare a CCR luată în deplin conflict de interese. Din cauza asta va fi foarte greu să găsim o soluție care să răspundă la cerințele din PNRR, care vorbesc de contributivitate. Sigur cu o anumită rezervă față de justiție se va găsi o formulă, s-au propus niște formule”, a declarat Theodor Stolojan la „Adevărul Live”.

Fostul președinte PNL susține că „în economie greșelile se plătesc”, menționând că în ultimii 30 de ani diferite grupuri sociale și profesionale au reușit să lărgească „foarte mult” sistemul de pensii speciale.

„Eu am un punct de vedere foarte limpede aici, nu cred că există voință politică pentru el. Și anume, în economie greșelile se plătesc. Greșelile noastre au fost că în decursul celor 30 de ani diferite grupuri profesionale sau sociale care aveau putere în Parlament au reușit în timp să lărgească sistemul ăsta de pensii speciale foarte mult. Și nu numai în sensul să îl lărgească, adică noi și noi categorii, mai nou se vorbesc și de primari, președinți de Consilii Județene. Deci aici suntem în plină energie cum să mai creăm un nou grup de privilegiați în România. Spuneam că greșelile se plătesc, în ce sens, eu nu mă pot apuca să vin la cei care sunt cu pensii speciale să spun că de mâine vă rad pe toți sau creez un nou sistem. Aici intri în conflict și cu dreptul omului și probabil cu Constituția sau sistemul de justiție.

„Deci ce ar trebui să facem aici, pentru cei care acum intră în activitate și care sunt participanți la sistemul de pensii general pe baza de contributivitate și dacă grupul social respectiv sau profesional consideră că are nevoie și mai mult decât ceea ce îi oferă sistemul, avem lege pentru sistemul de pensii ocupaționale, unde angajatorul și angajatul au un statut și un contract prin care fiecare participă cu cât se înțeleg. Și atunci îi punem pe toți pe aceste principii sănătoase, cine trebuie să accepte ca un grup profesional să înceapă un asemenea sistem de pensii ocupaționale este Parlamentul”

„Aici trebuie să se ia o măsură de asta s-a discutat să impozităm partea de pensie care este specială. E o soluție, ea poate ridica un semn de întrebare, legată de cei care realizează venituri mari dacă li se va aplica același sistem de impozitare. La un moment dat această soluție este fezabilă, oricum există și celălalte măsuri în care introduci clar restricția că o pensie nu poate fi mai mare decât un salariu, introduci clar un alt sistem mai echitabil de calculare a pensiei. În rest, la ora actuală pensia în sistemul bazat pe contributivitate este cam de 50% din salariu, un mediu net pe economie. Aici suntem, cam asta ar fi situația cu pensiile speciale”, a explicat Theodor Stolojan la „Adevărul Live”.

Acesta a punctat că „împotrivirea acestor grupuri care beneficiază de pensii speciale este formidabilă. De asemenea, Stolojan susține că politicul poate trece peste această împotrivire: „Va trece pentru că nu are încotro dacă nu vrea să iasă din acest PNRR, ceea ce ar fi păcat pentru România, pentru un grup să sufere o țară întreagă”.

Creșterea vârstei de pensioanare

În ceea ce privește creșterea vârstei de pensionare, f ostul președinte al PNL susține că în România nu există o problemă referitoare la acest subiect.

„Ați văzut ce proteste sunt în Franța, noi în România nu avem această problemă absolut deloc. Problema este doar în mințile înfierbântate ale unora și altora. În prezent, în România bărbații ies la 65 de ani și femeile la 61 și 9 luni și avem adoptat un grafic prin care la femei creștem treptat. La nivelul anului 2030 vom ajunge la femei la 63 și în 2035 vom ajunge la 65, la egalizare. Este o chestie care se produce în timp, odată cu creșterea speranței de viață. Faptul că dam posibilitatea oamenilor, dacă vor să mai muncească până la 70 de ani, mi se pare un element pozitiv pentru România. Nu văd o probleme în România cu această situație”, a explicat Theodor Stolojan la Adevărul Live.