Interogatoriile violente la care au fost supuși suspecți de terorism de către CIA pe teritoriul Poloniei au încetat în urma presiunilor poloneze în 2003, a declarat miercuri fostul președinte polonez Aleksander Kwasniewski.

El a recunoscut astfel că această procedură, care cuprinderea și folosirea torturii, a fost într-adevăr practicată în Polonia de agenți ai CIA, deși autoritățile poloneze actuale păstrează de ani de zile tăcerea, ascunzându-se în spatele secretului anchetei derulate de șase ani de către un parchet din Cracovia, fără progrese vizibile. Intervievat de postul de radio TOK FM, la o zi după după publicarea unui raport acuzator de către Senatul american, Kwasniewski — care și-a dat acordul pentru această 'cooperare consolidată în domeniul informațiilor secrete' — a declarat că, la început, Polonia nu avea cunoștință de comiterea de acte de tortură. În opinia sa, fusese vorba doar de crearea de 'facilități secrete'.

* Ultimul lider al Uniunii Sovietice, Mihail Gorbaciov, a făcut apel miercuri la 'dezghețarea urgentă' a relațiilor dintre Rusia și Occident, subliniind că în ultima perioadă s-a produs un 'declin catastrofal al nivelului de încredere'. Într-un articol publicat în cotidianul rus Rossiiskaia Gazeta, fostul președinte, astăzi în vârstă de 83 de ani, deplânge criza ucraineană care a dus la sancțiuni economice împotriva Rusiei, dar și întreruperea cooperării în mai multe domenii vitale, precum lupta împotriva terorismului, schimbările climatice sau gestionarea epidemiilor. 'Trebuie să dezghețăm de urgență relațiile', scrie Gorbaciov, artizanul politicii de deschidere a URSS în anii '80. 'Fac apel la liderii Rusiei și SUA să reflecteze la organizarea unui summit cu un larg program de discuții, fără condiții prealabile', lansează Mihail Gorbaciov, adăugând că propune 'ca un summit similar să aibă loc și între Rusia și Uniunea Europeană'.

* Statele membre ale Uniunii Europene (UE) și Parlamentul European (PE) au ajuns marți la un acord privind un nou buget pentru 2015 al blocului comunitar format din 28 de țări, după ce au fost depășite divergențele ce puneau în pericol obținerea unei înțelegeri. Cele două părți nu reușiseră să ajungă la un acord în noiembrie, deoarece guvernele țărilor din UE, preocupate în legătură cu cheltuielile, au fost supuse unor presiuni puternice pe plan intern pentru a reduce din birocrația Bruxellesului, perceput ca fiind risipitor. Problemele au fost complicate în acest an de o dispută aprinsă în legătură cu recalcularea contribuțiilor statelor membre la bugetul UE, la care Marea Britanie ar trebui să plătească o sumă suplimentară de 2,1 miliarde de euro.

* Noi dezvăluiri au fost publicate marți seara de mass-media internaționale în cazul scandalului LuxLeaks privind sistemul masiv de optimizare fiscală din Luxemburg ce a permis unor multinaționale să se sustragă de la plata unor impozite, sistem aplicat atunci când Jean-Claude Juncker era premierul acestei țări. Aceste dezvăluiri, care vizează în special Skype și Walt Disney, survin în ajunul depunerii oficiale a jurământului de către Juncker, în prezent președinte al Comisiei Europene, și întregul nou executiv european.

* Coreea de Nord, acuzată de Națiunile Unite de grave încălcări ale drepturilor omului, a cerut miercuri Consiliului de Securitate să condamne SUA după publicarea unui raport privind utilizarea torturii de către CIA. Dezvăluirile din acest raport al Senatului american privind abuzurile comise în cazul a zeci de deținuți care aveau legături cu rețeaua teroristă Al-Qaida sunt un adevărat test de credibilitate pentru Consiliul de Securitate, potrivit regimului nord-coreean. 'În cazul în care Consiliul de Securitate dorește să dezbată drepturile omului, ar trebui (...) să se intereseze de numeroasele cazuri de încălcări ale drepturilor omului în SUA', a afirmat un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe nord-coreean care a evocat 'tortura practicată de CIA', dar de asemenea cazurile recente în care persoane de culoare neînarmate au fost ucise de polițiști albi.

* Negociatori democrați și republicani din Congresul american au anunțat marți că au ajuns la un acord pentru finanțarea statului federal până în octombrie 2015 și pentru a evita o nouă închidere a administrației federale joi seara. Congresul va vota în următoarele zile, potrivit unui calendar ce nu a fot încă anunțat, cu privire la o lege generală a finanțelor ce prevede o sumă de 1.014 de miliarde de dolari pentru anul bugetar 2015 (octombrie 2014-septembrie 2015), au anunțat congresmenii însărcinați cu negocierile pe buget, republicanul Hal Rogers și senatoarea democrată Barbara Mikulski. Statul federal nu mai este finanțat decât până joi, 11 decembrie. În octombrie 2013, în absența adoptării la timp a unei legi a finanțării, Congresul a declanșat o paralizie guvernamentală de 16 zile.

* Cel puțin 3.419 de imigranți și-au pierdut viața în Marea Mediterană din luna ianuarie, această cale de trecere devenind cea mai periculoasă din lume, a anunțat miercuri Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiați (UNHCR). De la începutul anului, peste 207.000 de imigranți au încercat să traverseze Marea Mediterană, o cifră aproape de trei ori mai mare decât precedentul record din 2011, când 70.000 de imigranți au fost nevoiți să-și părăsească țara în cursul Primăverii Arabe.

* Mai mulți eurodeputați vor să creeze un grup în Parlamentul European pentru combaterea infracționalității și corupției și pentru susținerea transparenței în instituțiile europene și în întreg blocul comunitar. Ei vor astfel constituirea unui intergrup parlamentar în care aleșii să discute aceste probleme în mod informal. "Am ajuns să avem o listă de 12 europarlamentari care vor să lucreze la aceasta", a declarat eurodeputatul olandez de stânga Dennis De Jong, la o conferință împotriva corupției care a avut loc marți în PE. Dennis De Jong, eurodeputata de centru-stânga Elly Schlein și Restarting the Future, o rețea de organizații ale societății civile care luptă împotriva corupției, se află în fruntea acestei inițiative.

* Regele Carl Gustaf al Suediei va înmâna miercuri Premiile Nobel laureaților în cinci domenii din acest an — zece bărbați și o femeie — într-o ceremonie ce va avea loc în cursul după amiezii la Stockholm, în prezența a peste 1.500 de persoane. Regele Suediei va înmâna premiile pentru Medicină, Fizică, Chimie, Literatură și Economie, în timp ce distincția pentru Pace va fi remisă câteva ore mai devreme la Oslo, așa cum a hotărât Alfred Nobel, care a creat aceste premii ca ultimă dorință a sa, pentru a recunoaște progresele "cele mai benefice pentru umanitate". Cele mai prestigioase premii din lume în domenii ale științei recunosc în acest an descoperirea "GPS-ului intern", care face posibilă orientarea în spațiu, invenția diodelor care emit lumină albastră și dezvoltarea microscopiei fluorescente.

AGERPRES

Distribuie Distribuie Comentarii