Neurologii atrag atenția asupra faptului că modul în care o persoană merge poate oferi indicii valoroase pentru a distinge între uitarea normală asociată înaintării în vârstă și alte afecțiuni neurologice. Acest simptom aparent banal ar putea deveni un element esențial în diagnosticarea timpurie a unor probleme cognitive mai grave.

Pierderea memoriei reprezintă unul dintre primele semne ale demenței Arhiva Adevărul

Boala Alzheimer reprezintă principala cauză a demenței în rândul adulților vârstnici, dar există și alte afecțiuni neurologice care afectează creierul și se agravează progresiv. În România, estimările indică între 250.000 și 300.000 de persoane diagnosticate cu Alzheimer, conform Societății Române Alzheimer, iar la nivel global această afecțiune afectează aproximativ 44 de milioane de oameni.

În afara bolii Alzheimer, alte forme de demență, cum ar fi demența cu corpi Lewy, contribuie semnificativ la numărul total de cazuri, afectând un număr comparabil de persoane. Se estimează că peste 500.000 de români suferă de diverse forme de demență.

Demența cu corpi Lewy este a doua cea mai frecventă formă de demență după Alzheimer și se caracterizează prin simptome complexe, care includ fluctuații cognitive, halucinații vizuale și manifestări motorii similare bolii Parkinson. Diagnosticarea acestei afecțiuni este dificilă și necesită o abordare multidisciplinară. Intervențiile actuale vizează gestionarea simptomelor și îmbunătățirea calității vieții pacienților. Dar, numărul exact al persoanelor afectate de demența cu corpi Lewy în România rămâne necunoscut, dar se estimează că este de ordinul zecilor de mii. La nivel global, această formă de demență afectează între 5% și 10% din pacienții cu demență.

Impactul bolilor neurodegenerative nu se limitează la pacienți, ci afectează profund și familiile acestora, care se confruntă cu dificultăți majore în procesul de îngrijire. Lipsa unei strategii naționale pentru demență în România îngreunează accesul la resurse și sprijin pentru pacienți și aparținători.

În plus, aceste date subliniază importanța diagnosticării precoce, a intervențiilor personalizate și a creării unei strategii naționale dedicate pentru gestionarea demenței.

Variațiile pașilor: semnale timpurii ale demenței și ale modificărilor cognitive

Specialiștii atrag atenția asupra faptului că modul în care o persoană merge poate fi un simptom esențial pentru diferențierea între uitarea obișnuită și formele de demență.

De exemplu, un studiu publicat în 2019 în Alzheimer's & Dementia: The Journal of the Alzheimer's Association a evidențiat că persoanele cu demență cu corpi Lewy prezintă modificări semnificative ale pașilor, cum ar fi variații ale lungimii și duratei acestora.

Aceste asimetrii și fluctuații sunt mai frecvente decât la persoanele cu Alzheimer și pot ajuta la identificarea subtipurilor de demență cu o precizie de 60%.

De asemenea, neurochirurgul Renato Campos a explicat că anumite tipuri de demență, inclusiv demența cu corpi Lewy, sunt strâns legate de dificultăți motorii, cum ar fi căderile frecvente, instabilitatea și lentoarea mișcărilor.

O altă afecțiune importantă este hidrocefalia cu presiune normală, care poate fi reversibilă dacă este diagnosticată și tratată la timp. Un alt sindrom relevant este „cognitive motor risk syndrome” (sindromul de risc motor cognitiv ), caracterizat prin pierderea memoriei combinată cu un ritm lent al mersului. Această asociere crește semnificativ riscul de apariție a demenței, subliniind importanța monitorizării simultane a funcțiilor cognitive și motorii.

Prin urmare, stilul de mers nu doar că reflectă sănătatea fizică, ci poate oferi indicii timpurii despre riscul de demență . Această abordare ar putea permite diagnosticarea precoce , înainte de apariția altor simptome evidente.

Semne clare: ritm mai lent, pași mai scurți, lipsa balansului brațelor în timpul mersului

Și neurologul Maciel Pontes a explicat faptul că modificările subtile ale modului în care o persoană merge pot fi un indiciu timpuriu al dezvoltării demenței, un semn care deseori poate fi observat de familie și apropiați înainte ca alte simptome evidente să devină clare.

Pontes a evidențiat că aceste schimbări de mers sunt rezultatul unor probleme în comunicarea dintre creier și sistemul motor. Caracteristici precum ritmul mai lent, pașii mai scurți sau lipsa balansului brațelor în timpul mersului pot semnala prezența unor tulburări cognitive incipiente, cum ar fi cele întâlnite în cazul demenței cu corpi Lewy sau al bolii Alzheimer.

Mai mult, neurologul a atras atenția asupra agravării orientării în timpul mersului, un fenomen strâns legat de pierderea memoriei spațiale. Acest tip de deteriorare este comun atât în Alzheimer, cât și în alte forme de demență, deoarece aceste boli afectează lobul frontal al creierului – regiunea responsabilă de coordonarea mișcărilor și luarea deciziilor.

Această descoperire pune în lumină potențialul diagnosticării timpurii prin observarea simptomelor motorii, oferind o șansă mai mare la intervenții eficiente și la îmbunătățirea calității vieții pacienților.

Cele mai comune simptome ale demenței

Demența este un termen general care descrie un set de simptome asociate cu declinul cognitiv, afectând abilitatea unei persoane de a desfășura activitățile zilnice. Cele mai frecvente simptome ale demenței sunt: pierderea memoriei, dificultăți de orientare în timp și spațiu, probleme de vorbire și comunicare, precum și schimbări în comportament și stare de spirit.

Pierderea memoriei. Unul dintre primele semne ale demenței este dificultatea de a-ți aminti informații recente, cum ar fi datele, numele sau evenimentele. Persoanele afectate pot repeta aceleași întrebări sau povești de mai multe ori.

Dificultăți în realizarea sarcinilor zilnice. Pe măsură ce boala progresează, devine tot mai greu să îndeplinești sarcini cotidiene, precum curățenia sau gătitul. Activitățile care erau cândva simple pot deveni imposibile.

Dificultăți în luarea deciziilor și lipsa de concentrare. Această problemă afectează capacitatea persoanei de a se concentra asupra unei sarcini și de a urmări o conversație. De asemenea, persoanele afectate pot avea dificultăți în a lua decizii, chiar și în privința unor alegeri simple, cum ar fi ce să mănânce sau ce haine să poarte.

Probleme de limbaj și comunicare. Demența poate afecta abilitatea de a găsi cuvintele potrivite pentru a se exprima și de a înțelege ce se spune sau de a urmări o conversație.

Schimbări în personalitate și stare de spirit. Persoanele cu demență pot experimenta schimbări bruște de dispoziție, cum ar fi depresia, iritabilitatea sau apatia, dar și modificări ale personalității, devenind mai suspicioase și retrase.

Aceste simptome sunt adesea semne precoce ale demenței și pot influența considerabil viața de zi cu zi a celor afectați. Este esențial ca, la apariția acestora, persoanele să consulte un specialist pentru un diagnostic și un tratament corespunzător.

Totodată, este important de menționat că simptomele pot varia de la o persoană la alta și pot evolua treptat în timp. Dacă experimentați oricare dintre aceste semne, căutați imediat ajutor medical pentru un diagnostic corect și pentru a explora opțiunile de tratament disponibile.