Știați că tancurile Leclerc din Franța nu au putut ajunge în România pe cale rutieră din cauza Germaniei și au trebuit transportate cu trenul?
Proiectul „mobilitate militară” este discutat de mai bine de 10 ani în cadrul NATO. Dar țările europene se străduiesc să-l concretizeze, în ciuda amenințării rusești, potrivit Rador Radio România.
Este o poveste revelatoare a nivelului de cooperare dintre țările europene în ceea ce privește mobilitatea militară. La sfârșitul anului 2022, Franța încerca să-și consolideze capacitățile în Europa de Est, unde este desfășurată ca parte a misiunilor Lynx și Aigle. Pentru aceasta, armata dorește să transfere tancuri Leclerc în România. Cea mai directă cale este prin Germania. Problema este că nemții blochează acest transport cu camion, din cauza… Codului lor rutier.
Această situaţie a fost împărtășită într-o audiere parlamentară din noiembrie 2023 de Thierry Poulette, comandantul Centrului de Sprijin pentru Operațiuni și Livrare (CSOA). „Germania a refuzat permisiunea de trecere a cisternelor franceze, invocând reglementări europene și o greutate prea mare pe osie”, blindatul de război cântărind 37 de tone și un tanc, 56. În cele din urmă, cu trenul, tancurile au ajuns în România „la timp”, conform armatei. Un mod de transport preferat deoarece „astăzi, 75% din resursele transportate pe flancul estic al Europei sunt pe calea ferată”.
Franța nu este singura care întâmpină asemenea dificultăți. Toate țările europene se confruntă cu această situaţie de câțiva ani. „Deplasarea forțelor americane în Polonia din Germania necesită o perioadă de preaviz de cinci zile”, au raportat oficialii americani în 2017 în „Politico”. Migranții se deplasează mai ușor în Europa decât soldații NATO, au explicat ei.
Pentru a remedia acest lucru, Polonia, Germania și Țările de Jos au semnat un acord pe 31 ianuarie 2023 care prevede crearea unui „coridor militar” pentru a îmbunătăți fluiditatea călătoriilor militare. Într-un fel, începuturile unui „Schengen militar” care ar permite o variație a „spațiului Schengen” care să prevadă libera circulație a persoanelor și a mărfurilor adoptată în 1995. „Războiul pe scară largă care are loc în Ucraina arată importanța deplasării rapide a trupelor aliate”, a explicat Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, ministrul polonez al Apărării, pentru care acest acord este „necesar”, în special pentru a face livrări către Ucraina.
Acest acord a fost semnat la 7 ani după ce ministrul olandez al Apărării la acea vreme, Jeanine Hennis-Plasschaert, a menționat proiectul unui „Schengen militar”. „Mobilitatea militară” devine apoi un proiect european, dar cu un buget din ce în ce mai ușor de-a lungul anilor (un pachet multianual de 6,5 miliarde de euro redus în cele din urmă la 1,7 miliarde).
În 2017, un raport NATO a evidențiat slăbiciunile logistice ale alianței. Autorii au pus sub semnul întrebării capacitățile logistice ale țărilor aliate. „La ce sunt bune cele mai scumpe sisteme de arme când nu pot fi transportate acolo unde este cea mai mare nevoie?”, au conchis aceștia, citând exemplul vehiculelor armatei americane avariate în Polonia după ce au lovit un pod a cărui înălțime fusese supraestimată.
De atunci, progresul a rămas timid, în timp ce amenințarea rusă a devenit tot mai evidentă. Vina se află cel mai adesea în infrastructura și reglementările naționale care au prioritate, așa cum a fost cazul tancurilor Leclerc din Germania. „Nu mai avem timp. Ceea ce nu facem în vreme de pace nu va fi gata în vremuri de criză sau de război”, a deplâns Alexander Sollfrank, șeful unei unități NATO dedicată acestui proiect, la sfârşitul anului 2023.
Sursa: LE POINT / Rador Radio România / Traducerea: Rodezia Costea
