Stephen Hawking va fi înmormântat alături de Newton la Westminster Abbey
Astrofizicianul britanic Stephen Hawking va fi înhumat în catedrala Westminster Abbey de la Londra, un omagiu rezervat celor mai mari personalităţi, alături de un alt gigant al ştiinţei, Isaac Newton, a anunţat marţi un purtător de cuvânt al lăcaşului de cult, fără a furniza alte informaţii, relatează AFP.
Funeraliile lui Hawking vor avea loc la 31 martie la Cambridge, unde el a trăit şi a predat timp de peste 50 de ani, au anunţat marţi copiii săi într-un comunicat.
Hawking, celebru pentru lucrările lui despre univers, a murit pe 14 martie la locuinţa lui din Cambridge la 76 de ani, decesul său fiind urmat de un val de omagii aproape fără precedent pentru un om de ştiinţă.
Activitatea sa s-a concentrat asupra aproprierii teoriei relativităţii a lui Einstein şi a mecanicii cuantice pentru a încerca să explice apariţia universului şi funcţionarea lui.
Isaac Newton, matematician, astronom, fizician care a trăit în a doua jumătate a secolului al XVII-lea şi în prima parte a secolului al XVIII-lea, este tatăl mecanicii clasice datorită teoriei sale privind gravitaţia universală.
Westminster Abbey găzduieşte rămăşiţele pământeşti ale regilor şi reginelor, precum şi pe cele ale unor oameni celebri.
"Este foarte adecvat ca cenuşa profesorului Hawking să fie îngropată în abaţie, alături de colegii săi distinşi din domeniul ştiinţific", a subliniat John Hall, decanul Westminster Abbey, într-un comunicat, menţionându-i pe Newton sau pe Charles Darwin, autorul teoriei evoluţioniste.
Cambridge este "oraşul pe care îl iubea atât şi care îl iubea şi el", au afirmat copiii săi, anunţând că funeraliile se vor derula în biserica Great St Mary de la universitate, în sâmbăta Paştelui.
Slujba va fi "şi incluzivă, şi tradiţională, reflectând anvergura şi diversitatea vieţii sale", au adăugat ei. Ceremonia funerară va fi urmată de o recepţie privată la colegiul Trinity.
Mii de persoane au semnat în cartea de condoleanţe deschisă cu prilejul decesului lui Hawking, care a ştiut să ajungă la o mare parte a publicului prin intermediul cărţii sale de populare a ştiinţei "Brief History of Time", apărute în 1988.
El a sfidat predicţiile conform cărora nu mai avea decât câţiva ani de trăit după ce a dezvoltat de foarte tânăr o boală neurodegenerativă, scleroza laterală amiotrofică (ALS), cu care a fost diagnosticat în 1964. AGERPRES
