Statul ar trebui să dețină pachetul majoritar de acțiuni al Transelectrica, al Electrica, în sectorul nuclear și în cadrul hidrocentralelor de pe Dunăre, se arată în raportul sesiunii de lucru din sectorul energiei electrice din cadrul Strategiei Energetice a României 2016 - 2030, cu perspectiva anului 2050, lansat în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Energiei.

"Există rațiuni economice, sociale (de serviciu public), structurale și/sau de siguranță națională pentru deținerea de către stat de participații în sectorul electroenergetic. Astfel, este oportun că statul să mențină pe întreg orizontul de timp al strategiei (cel puțin până în anul 2030) pachete majoritare de active în operatorul sistemului de transport (CNTEE Transelectrica SA), în operatorul sistemului de distribuție SC Electrica SA (în cel puțin una din cele trei regiuni deservite, pentru a păstra un nivel ridicat de expertiză în procesul de modernizare a rețelelor în următoarele decenii). În rest, concesionarea rețelelor de distribuție către operatori privați reglementați de către ANRE funcționează în mare măsură conform așteptărilor, nefiind necesară participarea statului că acționar", se arată în documentul menționat.

Totodată, autorii raportului susțin că statul trebuie să păstreze pachete majoritare și în active strategice, precum cele din sectorul nuclear sau în cazul hidrocentralelor de pe Dunăre.

"Pe fondul unor condiții de piață favorabile, statul poate să valorifice pachete de acțiuni în companiile cu activitate de producție a energiei electrice, prin intermediul pieței de capital. Pe termen mediu, este însă justificată menținerea unor participații de 51% ale statului în active strategice de producție a energiei electrice, precum lanțul de proces al subsectorului nuclear din România sau hidrocentralele situate pe Dunăre", potrivit raportului.

Eventualele procese de privatizare trebuie să țină cont de nevoile companiilor și să nu fie făcute exclusiv pentru încasări bugetare de termen scurt. Instrumentul adecvat pentru privatizare este listarea de pachete de acțiuni pe piața românească de capital. Listările duale sunt oportune atunci când valoarea potențială a ofertei este suficient de mare pentru a atrage interesul marilor fonduri de investiții, mai arată reprezentanții ministerului.

Tot în acest document se menționează și faptul că tehnologiile de producere a energiei electrice în multe dintre centralele pe bază de cărbune și gaz natural din România sunt la nivelul anilor 1960-1970 și trebuie înlocuite, însă există riscul să nu mai putem realiza acest lucru în timp util.

"Astăzi, după mai bine de 30-40 de ani de utilizare, trebuie construite noi capacități care să le înlocuiască treptat, dar într-un ritm susținut, pe cele retrase. Din cauza transformărilor rapide și profunde parcurse de sectorul electroenergetic la nivel global și a incertitudinilor create de semnalul de preț pe piață de electricitate, există riscul ca aceste investiții să nu fie realizate în timp util. Astfel, chiar și dezvoltarea capacităților convenționale de generare ar putea necesita mecanisme de ajutor de stat: bonusuri de cogenerare (eventual trigenerare) sau contracte pentru diferența (CfD), dacă aplicarea acestora va fi în cele din urmă permisă prin decizie a Curții Europene de Justiție", precizează raportul

În situația în care condițiile de piață descurajează investitorii de la a investi în orice fel de capacități noi, cu impact asupra securității aprovizionării, se poate pune problema unei intervenții a statului prin scheme de sprijin — precum crearea unei piețe de capacitate pentru a asigura funcționarea temporară a grupurilor pe bază de cărbune din rațiuni de securitate energetică.

"Este însă important ca orice mecanisme de ajutor de stat pentru surse neregenerabile de energie să fie construite în jurul imperativelor de adecvanță și siguranță în funcționarea SEN (sistemului energetic național — n.r.), fără a favoriza tehnologii sau unități anume de producție din alte considerente", menționează autorii documentului citat.

Ministerul Energiei a lansat spre consultare publică rapoartele sesiunilor de lucru din cadrul procesului de elaborare a Strategiei Energetice a României 2016-2030, cu perspectiva anului 2050, iar cei interesați pot depune, până la data de 31 mai 2016, sugestii, opinii și recomandări prin intermediul formularului pus la dispoziție pe pagina de Internet a Ministerului Energiei, în secțiunea Strategie Energetică. Acestea vor fi luate în considerare în elaborarea documentului integrat de analiză calitativă a sectorului energetic românesc.

"Este un exercițiu de transparență totală, în care rapoartele ce stau la baza viitoarei Strategii Energetice Naționale sunt disponibile încă din momentul elaborării strategiei și, mai mult decât atât, cei care sunt interesați pot să își spună opinia deschis și direct. Este un exercițiu necesar deoarece Strategia Energetică Națională nu aparține cuiva anume, unui grup sau unei persoane, ci aparține întregului domeniu energetic și cei care evită să se implice pierd ocazia de a contribui la dezvoltarea energeticii românești în perioada care urmează. Știu că există voci care contestă direcții și idei și tocmai din acest motiv vrem să îi avem pe toți cei interesați implicați în procesul de redactare a acestui document important. E o premieră, dar sper că acest mod de a consulta specialiștii și de a le oferi ocazia pentru a se exprima va deveni o obișnuință în actul administrativ. Vă reamintesc faptul că până acum la lucrările Strategiei Energetice Naționale au participat peste 300 de specialiști, fapt nemaiîntâlnit și sper că această consultare publică să crească numărul lor', a declarat Victor Grigorescu, ministrul Energiei.

Ministerul Energiei dorește ca procesul de elaborare a Strategiei Energetice a României să fie unul cât mai transparent și e deschis la a primi sugestii, opinii și recomandări pertinente care pot fi integrate în documentul final al Strategiei.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Energiei, rapoartele celor cinci sesiuni de lucru, care s-au desfășurat în perioada 9 martie — 14 aprilie 2016, integrează informațiile obișnuite în urma procesului consultativ din cadrul etapei de analiză calitativă a sectorului energetic românesc, însumând propunerile a circa 300 de specialiști care au participat la sesiunile de lucru. Prin aceste documente se trasează tendințele de dezvoltare și restricțiile de ordin politic și economic care trebuie considerate în procesul de elaborare a Strategiei Energetice a României 2016-2030, cu perspectiva anului 2050. Rapoartele sesiunilor de lucru nu reprezintă, în acest stadiu, angajamentul strategic al Ministerului Energiei.

Documentul final al Strategiei Energetice a României 2016-2030, cu perspectiva anului 2050, va fi publicat în jurul datei de 15 septembrie 2016, prin armonizarea aspectelor analizei calitative cu datele obișnuite prin modelare matematică macroeconomică, în cadrul analizei cantitative a sectorului energetic național.

AGERPRES