Europa se află într-un moment crucial, în care securitatea sa depinde în mare măsură de sprijinul Statelor Unite. În contextul în care Uniunea Europeană se confruntă cu o provocare majoră privind capacitatea de a se apăra singură în fața amenințărilor externe, oficialii americani au transmis recent un mesaj clar: „umbrela nucleară” a SUA va rămâne în continuare un pilon al securității europene.

Bombardier american B 2, capabil să transporte arme nucleare/FOTO:Arhiva

Europenii au nevoie de cel puțin cinci ani pentru a se putea apăra în mod independent împotriva amenințărilor externe, scrie The New York Times. Din aceste motive, UE încearcă să nu se îndepărteze prea mult de SUA.

Cotidianul a subliniat dilema cu care se confruntă statele membre NATO. 23 dintre cele 27 de țări ale Uniunii Europene sunt și membre ale Alianței Nord-Atlantice, iar acest lucru impune o interdependență strategică care nu poate fi ignorată. Cu toate acestea, în pofida intensificării amenințărilor din jurul lor, nu toate națiunile europene sunt pregătite să își crească bugetele de apărare, iar încrederea lor în Statele Unite rămâne esențială pentru securitatea lor.

Europa se pregătește pentru summitul Alianței din iunie și se gândește la ce îi va oferi președintelui SUA în schimbul protecției împotriva amenințărilor militare. Pe de altă parte, europenii au primit asigurări neoficiale de la Casa Albă că SUA vor continua să mențină o „umbrelă nucleară” asupra continentului. NYT nu a precizat din ce sursă a primit aceste informaţii.

Deși informațiile privind aceste asigurări nu sunt oficiale, se pare că în spatele ușilor închise, oficialii Casei Albe au fost categorici în susținerea NATO și în confirmarea angajamentului SUA față de apărarea colectivă.

NATO în viziunea lui Trump

The New York Times subliniază, totuși, că liderii europeni sunt îngrijorați de pozițiile publice ale președintelui Donald Trump, care a arătat în trecut o reticență față de responsabilitățile financiare ale țărilor din Alianță. De asemenea, Trump a sugerat că NATO ar trebui să fie văzută mai degrabă ca un „club” unde membrii plătesc pentru protecție, decât ca un instrument de apărare comună.

În ciuda retoricii puternice și a declarațiilor publice, există și semne de instabilitate în rândul țărilor europene, care deși spun că sunt pregătite să-și întărească forțele armate, întâmpină dificultăți majore în a aloca fonduri suplimentare. De exemplu, Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene , a propus un plan de reînarmare a Europei care ajungea la aproape 1 miliard de euro, însă acest plan a fost respins de state precum Italia și Spania. De asemenea, alte țări, inclusiv Italia, Slovacia și Franța, au refuzat să contribuie cu fonduri considerabile pentru apărarea Ucrainei.

Drept urmare, europenii au convenit să implementeze programul „Readiness 2030”, care se va încheia la doi ani după încheierea mandatului lui Donald Trump, a explicat publicația.

Însă, în acest moment, nu există nicio alternativă viabilă pentru protecția lor, iar legăturile cu Statele Unite rămân esențiale.

The New York Times subliniază că, în pofida tuturor acestor provocări, europenii sunt „hotărâți să răspundă lui Trump într-un mod convingător”, dar realitatea este că până când continentul nu va fi capabil să își asigure propria securitate, va rămâne dependenț de protecția „umbrelei nucleare” a SUA.

Ssecretarul de stat american, Marco Rubio, a declarat că Statele Unite nu vor mai „subvenționa” membrii NATO care nu contribuie corespunzător la bugetul Alianței.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a vorbit despre cum va reacționa Alianța în cazul unui atac al Rusiei asupra Poloniei sau altor membri NATO. Dacă un membru NATO este atacat, reacția „aliaților feroce” va fi teribilă, a asigurat secretarul general al Alianței Mark Rutte.