Programul de pregătire militară pentru tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani, bărbați sau femei, va fi de patru luni, timp în care aceștia vor primi până la 2.000 de lei pe lună.

Ministrul Apărării Vasile Dîncu a anunțat că proiectul de lege care prevede toate acestea va fi adoptat în această toamnă.

Oficialul a mai precizat că persoanele care vor alege să participe la acest stagiu militar vor primi între 1.500 și 2.000 de lei pe lună. Iar la finalizarea programului de pregătire militară, vor primi și o indemnizație: echivalentul a trei salarii medii brute pe economie, ceea ce înseamnă un câștig net de aproximativ 12.000 de lei.

„Cred că în această toamnă o să reuşim în Parlament să trecem un proiect de lege pentru stagiul militar voluntar. Patru luni ar fi maximum pentru pregătire militară, sigur, în funcţie şi de specialitate. Patru luni stai în unitate, în care ai echipament gratuit, primeşti şi o soldă. Încă nu am stabilit încă exact care vor fi sumele. Ar putea să primească în jur de 1.500-2.000 de lei pe lună. Evident că la terminarea stagiului militar există şi posibilitatea de a primi trei salarii medii, ca un fel de primă pentru înscriere”, a declarat ministrul Vasile Dîncu.

Conform propunerii legislative, pe timpul derulării programului de pregătire militară de bază, militarii voluntari în termen vor beneficia gratuit de cazare, drepturi de echipare şi de hrană, asistenţă medicală şi medicamente.

Care este scopul stagiului

După terminarea stagiului de pregătire, cei în cauză vor fi luaţi în evidenţa centrelor militare şi introduşi în rezerva operaţională.

Militarii voluntari vor fi obligați să se prezinte la unitățile militare de câte ori sunt chemați, inclusiv în caz de mobilizare pentru război. „Scopul final fiind acela de a asigura o rezervă a Armatei României mult mai bună atât din punct de vedere calitativ, cât și mult mai numeroasă”, a declarat generalul Constantin Spînu, purtătorul de cuvânt al MApN, pentru „Știrile PRO TV”.

Vasile Dîncu a mai precizat că MApN a schimbat regulile pentru rezerviștii militari, care înainte nu puteau pleca la muncă în străinătate.

„Am eliminat inclusiv condiţia aceea, de a nu putea să plece în străinătate. Poate să plece să lucreze în străinătate. 15 zile poate să vină la chemare, în cazul unei mobilizări. Avem o adresabilitate destul de bună”, a mai spus ministrul.

Conform unor date, în acest moment, România are 70.000 de militari activi, dar cel mult 60.000 în rezervă, cifră considerată total insuficientă pentru o capacitate robustă de răspuns militar în caz de criză.

Recunoaşterea serviciului militar realizat în străinătate

Pe de altă parte, proiectul îşi propune să ofere cadrul legal privind efectuarea recrutării-încorporării, în situaţia reinstituirii serviciului militar obligatoriu în calitate de militar în termen, potrivit legii, respectiv pe durata stării de război, a stării de mobilizare, precum şi pe timpul stării de asediu. Elaborarea pe timp de pace a unui plan anual de recrutare-încorporare este necesară pentru fundamentarea documentelor de planificare operaţională, administrativă şi bugetară la nivelul structurilor din cadrul Ministerului Apărării Naţionale (MApN), precum şi al celorlalte instituţii cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale.

În fine, MApN mai anunţă că, între altele, „prin noua lege, se va reglementa recunoaşterea executării serviciului militar de către cetăţenii care au îndeplinit această formă de pregătire în armatele altor state”. Astfel, aşa cum este şi normal, un tânăr care a efectuat, de exemplu, un stagiu de serviciu în Legiunea Străină, care este una dintre cele mai redutabile forţe militare ale armatei franceze, va fi luat automat în evidenţă ca rezervist de autorităţile militare din România.