Protocolul de colaborare încheiat de Serviciul Român de Informaţii (SRI) cu Parchetul General în anul 2009 a fost publicat pe site-ul SRI. Protocolul are 18 pagini și este semnat de Laura Codruța Kovesi, atunci procuror general, și George Cristian Maior, atunci șef al SRI, în 4 aprilie 2009. Citind acest protocol îți dai seama de ce s-au zvârcolit penalii care au ajuns la butoanele statului să-l denunțe și să-l dezactiveze.

Protocolul de colaborare dintre SRI şi Parchetul General:

Obiectivele cooperării

a. valorificarea eficientă a capacităților specifice deținute de cele două instituții în scopul cunoașterii, prevenirii și contracarării vulnerabilităților și a factorilor de risc externi și interni la adresa securității naționale, care pot genera sau favoriza săvârșirea infracțiunilor prevăzute la art.2
b. punerea la dispoziție a informațiilor relevante și utile pentru îndeplinirea atribuțiilor specifice părților, precum și asigurarea protecției acestora.
c. efectuarea cu celeritate a demersurilor prevăzute de lege pentru solicitarea și obținerea, de către Serviciu, a mandatului pentru autorizarea măsurilor privind desfășurarea unor activități în scopul culegerii de informații. (…)

Responsabilitățile Parchetului

Art4. Verifică, prin procurorii anume desemnați, propunereile formlate de Serviciiu și solicită, în scris, Președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție eliberarea mandatelor de autorizare a efectuării unor activități, în scopul culegerii de informații.

Art5. Asigură, prin procurorii specializați, valorificarea informațiilor, datelor, documentelor și materialelor, referitoare la inițierea/săvârșirea de infracțiuni, transmise de către Serviciu, obținute ca urmare a punerii în aplicare a mandatului, în măsura în care cunoașterea acestora este necesară pentru constituirea sau finalizarea unei cauze penale și ne afectează derularea activităților specifice pentru contracararea activităților specifice pentru contracarea amenințărilor la adresa securității naționale.

Art 6. Comunică, în mod operativ, dar nu mai târziu de 60 de zile, modul de valorificare a informărilor su sesizărilor primite de la Serviciu referitoare la împlinirea termenului menționat, se solicită informații suplimentare în legătură cu cauza.

Art 7. Pune la dispoziția Serviciului, la cerere sau din oficiu, date și informații care prin natura lor prezintă inters operativ pentru contracararea sau prevenirea unor amenințări la adresa securității naționale.
Pune la dispoziția Serviciului, datele și informațiile referitoare la implicarea unor cadre militare sau salariați civili ai acestuia în pregătirea sau săvârșirea de infracțiuni, dacă apreciază că, prin aceasta, nu se implică sau îngreunează aflarea adevărului în cauză. (…)

Responsabilitățile serviciului

Art 12. Efectuază, în condițiile legii, la cererea Parchetului, activități specifice în vederea obținerii datelor și informațiilor privind pregătirea sau săvârșirea unor infracțiuni săvârșite de art. 2

Art 13. Pune la dispoziția Parchetului date, informații și documente, cu respectarea prevederilor legale referitoare la accesul la informații clasificate, care pot sprijini documentarea cauzelor aflate în lucru. Aceste informații tebuie să cuprindă suficiente elemente de identificare pentru adoptarea unor măsuri specifice și pentru a putea fi valorificate în cadrul urmăririi penale.

Art 14. Acordă sprijin, prin compartimentele specializate, pentru completarea informațiilor în cauzele complexe dintre cele prevăzute de art.2 aflate pe rolul Parchetului, scop în care desfășoară activități de investigații și supraveghere operativă.

Acordă sprijin tehnic, prin compartimentele specializate, pentru activități necesare punerii în aplicare a prevederilor art. 91 și art 98 Cod Procedură Penală, care implică utilizarea mijloacelor tehnice specifice. (…)

La solicitarea scrisă a Parchetului, pune la dispoziție, în termen de 15 zile de la data obținerii, informațiile provenite din bazele de date la care are acces în virtutea protocoalelor încheiate cu alte instituții.

Reguli generale

Art 20. Schimbul de informații, date, documente și materiale se efectuează de procurori și ofițeri anume desemnați, cu aprobarea conducerii Serviciului, respectiv a conducătorului structurii/unității de Parchet.

În situații excepționale, pentru valorificarea unor oportunități operative, schimbul de informații se poate face și la nivelul de execuție, cu încunoștințarea, de îndată, a conducerii Serviciului, respectiv a conducătorului structurii/unității de Parchet.
Art 21. Schimbul se realizează la sediul unităților centrale sau teritoriale ale Serviciului sau în locuri anume stabilite de șefii acestor unitățiși conducătorii structurii/unității de Parchet (centrale au teritoriale)

Curtea Constitutionala de decis în 2016 că SRI nu poae avea atribuții de cercetare penală. Practic, după decizia Curtii valabilitatea acestor protocoale a încetat.  Astfel, potrivit deciziei, luata cu majoritate de voturi, CCR arată ca nicio reglementare din legislația natională în vigoare, cu excepția dispozițiilor art.142 alin.(1) din Codul de procedură penală, nu conține vreo normă care să consacre expres competența unui alt organ al statului, în afara organelor de urmarire penală, de a efectua interceptări, respectiv de a pune în executare un mandat de supraveghere tehnică.

Știre în curs de actualizare

Distribuie Distribuie Comentarii