Sporurile la salarii îi trădează: magistraţii trăiesc pe altă planetă
Magistraţii ar fi printre cei mai afectaţi bugetari dacă Guvernul va modifica Legea salarizării prin abrogarea unor sporuri sau stabilirea unor sume fixe pentru acestea. Magistraţii ajung acum să câştige doar din aceste sporuri sume care se ridică la 8.000 de lei, pentru că acestea sunt calculate ca procente din salariile brute, scrie Adevărul .
Toate ministerele au început să strângă datele referitoare la salarizarea personalului lor şi a sporurilor care sunt plătite în instituţii, dat fiind faptul că Ministerul Muncii a dat startul pregătirii unui act normativ care regândeşte sistemul de salarizare şi de sporuri pentru bugetari. În această logică s-a înscris şi ministrul Justiţiei, Stelian Ion, cel care săptămâna trecută le-a transmis o adresă preşedinţilor Curţilor de Apel, în care le-a cerut să comunice situaţia personalului, mai precis a salariilor şi a sporurilor de care beneficiază.
Stelian Ion a anunţat că până în prezent singura măsură clară e faptul că sporurile pentru condiţii grele de muncă vor fi în cuantum fix, adică 25% din salariul minim brut aflat în plată, ceea ce înseamnă că va fi în jur de 600 de lei. În prezent, sporul pentru condiţii grele de muncă sau vătămătoare este de 15% din salariul de bază, ceea ce înseamnă că unii magistraţi ajung să câştige până la 4.000 de lei (brut) doar din acest spor. De asemenea, ar urma să fie regândită şi relevanţa celorlalte sporuri, fiind menţionat faptul că în noua formulă nu ar trebui să depăşească 20% din valoarea salariului sau a indemnizaţiei de bază.
Magistraţii ar urma să numere printre cei care vor fi cei mai afectaţi de schimbările preconizate în ceea ce priveşte remunerarea bugetarilor. Diminuarea lefurilor ar veni în contextul în care CSM a trimis Ministerului Justiţiei, la începutul lunii aprilie, o notă în care cere mărirea cu 25% a salariilor tuturor judecătorilor de la Curţile de Apel, tribunale şi judecătorii. Salariaţii din aceste instanţe beneficiază de „spor pentru condiţii de muncă grele, vătămătoare sau periculoase” (15%), un spor de risc şi suprasolicitare neuropsihică (25%), spor pentru păstrarea confidenţialităţii (5%), precum şi sporul pentru cei care au titlul ştiinţific de doctor în domeniul în care profesează, adică 950 de lei.
Sporurile la CCR, de cinci ori mai mari ca salariul minim
Judecătorii de la Curtea Constituțională a României (CCR) au unele din cele mai mari sporuri din țară. Magistrații de la CCR primesc un spor pentru risc și suprasolicitare neuropsihică (25% din indemnizația judecătorului), sporul pentru păstrarea confidențialității (5% din indemnizație), sporul pentru condiții vătămătoare (15% din indemnizație) și sporul pentru titlul științific de doctor. În cazul președintelui CCR, Valer Dorneanu, doar valoarea totală a sporurilor ajunge la aproximativ 12.500 de lei (brut), ceea ce înseamnă venituri de cinci ori mai mari ca salariul minim brut la nivel de țară. De exemplu, sporul pentru risc și supralicitare psihică este de 5.800 de lei (brut). Iar indemnizația șefului CCR, fără sporuri, se ridică la 23.500 de lei. Și ceilalți colegi judecători au sporuri care ajung la 12.000 de lei, plus o indemnizație de 22.600 de lei.
Un preşedinte de Curte de Apel are o indemnizaţie brută de încadrare de 24.600 de lei, la care sunt adăugate sporuri între 6.700 de lei şi 7.600 de lei. Practic, veniturile doar din sporuri ale unui magistrat depăşesc salariul mediu brut din România, în prezent la 5.380 de lei. Plafonarea la 20% a sporurilor ar însemna din start o tăiere a veniturilor cuprinsă între 2.000 şi 3.000 de lei. Cea mai mică indemnizaţie de încadrare brută lunară a unui judecător de Curte de Apel este de 17.500 de lei, însă veniturile sale sunt completate de sporuri care se ridică la 6.300 de lei.
Venituri puţin mai mari faţă de cele ale magistraţilor de la Curţile de Apel sunt la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, instituţie unde veniturile totale ale unui judecător simplu sunt între 29.300 de lei (brut) şi 34.000 de lei (brut), din care sporurile (pentru condiţii grele de muncă, vătămătoare sau periculoase, pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică, precum şi pentru păstrarea confidenţialităţii), plafonate la 30% din indemnizaţia de bază, sunt între 7.200 şi 7.875 de lei.
Bani frumoşi din sporuri şi la Ministerul Justiţiei
La nivelul Ministerului Justiţiei, angajaţii - cu excepţia demnitarilor, ministru şi secretarii de stat - primesc mai multe sporuri generoase, ceea ce îi face pe numeroşi salariaţi să aibă venituri cu mult peste ceea ce încasează şeful instituţiei. Sporurile acordate la nivelul Ministerului Justiţiei sunt cel pentru condiţii grele de muncă, sporul pentru risc si suprasolicitare neuropsihică, sporul pentru asigurarea confidenţialităţii, spor pentru atribuţii de coordonare şi control, precum şi cel pentru deţinerea titlului de doctor.
De exemplu, inspectorul-şef din minister, care beneficiază de toate aceste sporuri (în total 9.300 de lei brut), ajunge la un salariu total de 37.800 de lei (brut). Şi directorii din instituţie, care au salarii care variază între 33.200 de lei şi 35.600 de lei, ajung să beneficieze la sporuri de aproximativ 9.000 de lei, iar în cazul celor cu doctorat, sporurile ajung la 10.000 de lei. Nu în ultimul rând, un consilier al ministrului poate să-şi depăşească şeful ca venit, din moment ce ajunge la o leafă de 28.500 de lei (brut), din care 6.000 de lei reprezintă sporuri, în timp ce deţinătorul portofoliului de la Justiţie are o indemnizaţie brută de doar 21.640 de lei.
