O măsură bună, prost implementată. Medicii din Iași se așteaptă la un număr record de pacienți, după ce a intrat în vigoare actul normativ aprobat de guvern prin care pacienții neasigurați, cu boli oncologice, beneficiază de la 1 iulie de de servicii gratuite de prevenție, diagnostic și tratament, la fel ca persoanele asigurate, conform unui act normativ aprobat de guvern. Și reprezentanții pacienților atrag atenția că lipsa de fonduri, medicii de familie în minus și nu numai vor afecta implementarea noilor măsuri.

Circa 2 milioane de români nu au asigurare de sănătate, unul dintre cele mai mari procente din Uniunea Europeană. Acesta este și motivul pentru care medicii oncologi din Iași anticipează un aflux de pacienți în spitale și cabinetele medicilor de familie odată cu implementarea noilor măsuri,

Din cele 130 de pachete de servicii medicale nou introduse pentru spitalizare de zi, 120 sunt destinate diagnosticului afecțiunilor oncologice și se acordă atât persoanelor asigurate, cât și neasigurate, pe baza unui bilet eliberat de medicul de familie sau de medicul specialist din ambulatoriu.

„Persoana neasigurată se poate prezenta la medicul de familie dintr-o zonă arondată, se poate înscrie pe listă şi va beneficia de bilet de trimitere pentru consultaţii clinice sau pentru investigaţii paraclinice. Medicul de familie raportează serviciul la Casa de Asigurări, distinct pentru persoana asigurată şi pentru persoana neasigurată. La fel, şi unităţile medicale clinice, paraclinice sau spitale sunt obligate să consulte pacienţii respectivi, să presteze servicii medicale, să raporteze la Casa de Asigurări aceste servicii”, a explicat managerul Institutului Regional de Oncologie (IRO) Iaşi, Mirela Grosu, citată de Agerpres.

„Legiuitorul şi-a dorit implementarea Planului Naţional de Combatere şi Control al Cancerului, să reducă incidenţa acestei maladii, să reducă perioada de depistare pentru a beneficia de un tratament medical”, a completat managerul.

Potrivit medicilor, perioada de investigații pentru depistarea cancerului ar trebui să fie de cel mult 28 de zile lucrătoare.

„Este o provocare pentru noi şi pentru toate unităţile medicale să respectăm acest termen, pentru că ştim toţi că solicitările sunt mai multe decât serviciile pe care le putem noi asigura. Va fi nevoie de o regândire a cabinetelor, a programelor de consultaţii, a dotărilor cu echipamente medicale”, a precizat managerul.

„Vor fi copleșiți”

„Așa este, au dreptate. Pentru că degeaba, în mod populist și electoral, facem aceste lucruri fără să finanțăm de fapt. Și scopul este ca fiecare pacient neasigurat să fie depistat mai repede, să fie depistat timpuriu, pentru că atunci costurile scad pentru tratamente. E un beneficiu și pentru pacient care are șanse mai mari la supraviețuire. Dar în momentul în care ai spus asta, toți care au suspiciune de cancer, vor copleși Institutul, cu siguranță. Dar să ne gândim ce mai departe. Oare toți au suspiciune de cancer? Cine decide asta? Antecedentele din familie, o chestiune genetică, mediul în care lucrează? Sunt un pic derutat în această hotărâre. Recunosc e foarte bine, pentru că oricum toți pacienții ulteriori au dreptul gratuit la tratamente, că e radio, că e chimio, că e operație de oncologie. Pentru că am văzut cazuri când oamenii și-au vândut locuința, tot ce aveau ca să-și dea o șansă la viață. Dar ce facem până aici? De unde bani? Când actualmente e o criză financiară majoră, nu se găsesc medicamente în spitale, nu a fost finanțat sistemul și e o vale a plângerii.”, a comentat pentru „Adevărul” Cezar Irimia, Preşedintele Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer.

Concert, din cauză că sistemul de sănătate se confruntă atât cu probleme de finanțare, cât și cu lipsa de medici, proiectul, unul bun în esență, poate da peste cap activitatea în secțiile de oncologie din țară.

„Proiectul e sublim, dar lipsește cu desăvârșire. Și mă bucur că cei de la Iași au luat taurul de coarne și au spus adevărul. Medici de familie -NU, finanțare -NU, vor fi copleșiți, că și așa e subnormat sistemul. Dacă un institut a făcut treaba asta, ce va fi cu spitalele județene care au secție de oncologie?.”, adaugă reprezentantul pacienților.

Apoi, măsura reprezintă o presiune în plus și pentru medicii de familie, având în vedere că avem lipsă 1529 de medici de familie.

„Deci, o cifră care mă înspăimântă plus câți se pensionează. Totul este vraiște, dezbină și stăpânește, tulbură apele ca să prinzi doar tu peștele mare și restul peștilor să se uite la apa tulbure, cam asta se întâmplă în sănătate în acest moment. Atâta iresponsabilitate... Sunt din 2001 pe strada asta. Eu n-am văzut atâta iresponsabilitate din partea decidenților.”, subliniază Cezar Irimia.

Între timp, peste 10.000 de doze de vaccinuri anti HPV, care pot preveni cancerul de col uterin, riscă să expire fără să fie folosite . Anual, aproape 3.400 de femei sunt diagnosticate și 1.805 mor din cauza acestei boli.

„Ați văzut vreo campanie susținută a Ministerului Sănătății în acest sens? Ați văzut că au mers medicii în rural să convingă lumea sau în urban? Deci, «noi v-am dat, dacă nu ați luat, la revedere.». Unde e educația sanitară în acest sens? În 2008, am început odată cu Australia să facem vâlvă și să recomandăm vaccinarea a copiilor, Australia și Canada au început odată cu noi, ei au eradicat cancerul de col uterin. Noi suntem în continuare pe locul întâi la mortalitate.Nu mai am nicio încredere în ticăloșii ăștia care subfinanțează sistemul, dau cu țârâita ca să-și facă campanie electorală și chiar nu ne alegem cu nimic până la urmă. Când vii doar cu propuneri populiste, în condițiile în care tu n-ai făcut prelungirea contractelor cost-volum, privind accesul la tratamente, că au expirat contractele, nu le-au reîncheiat pentru că nu au bani. Sunt medicamente care au trecut de ANM să fie introduse gratuite în tratamentele pacienților. Nu au bani nici pentru alea.”, concluzionează Preşedintele Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer.

Efecte asupra societății

Guvernul a introdus modificările pentru a accelera diagnosticarea cancerului și a crește speranța de supraviețuire. Asta pentru că, bolile oncologice ocupă locul doi în topul cauzelor majore de mortalitate din România, cu 46.370 de decese înregistrate în 2023, reprezentând 19,1% din totalul deceselor.

Dr. Vasile Cepoi de la IRO Iași a explicat că măsurile sunt necesare din cauza costurilor suplimentare pe care le impune boala asupra sistemului sanitar.

„Boala oncologică nu ţine cont de faptul că eşti sau nu eşti asigurat şi costurile ei sunt la fel şi pentru unii, pentru alţii. Cu atât mai mult dacă eşti neasigurat şi nu eşti identificat la timp, costurile vor fi mai mari, pentru că prezentarea la medic în vederea tratamentului va fi târzie şi cu rezultate mai proaste”, a afirmat dr. Vasile Cepoi, medic la IRO Iaşi şi fost director al direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Iași.

Medicul consideră că succesul implementării acestor măsuri depinde în mare măsură de medicii de familie.

„Este necesară încurajarea medicilor de familie de a răspunde acestor cerinţe de identificare la timp a bolnavilor oncologici. În cazul pacienţilor neasiguraţi, aceştia trebuie să se înscrie pe lista unui medic de familie din zona arondată, care trebuie să îi evalueze şi din punct de vedere a riscului de boală oncologică şi de boală cronică”, a mai spus dr. Vasile Cepoi.

Reamintim că, de la 1 iulie, persoanele neasigurate au acces la servicii esențiale pentru depistarea precoce și diagnosticarea cancerului, inclusiv confirmarea diagnosticului de afecțiune oncologică în cadrul asistenței medicale ambulatorii și spitalicești. Aceste servicii sunt oferite în plus față de pachetul minimal de servicii deja existent. Din 2022, persoanele fără asigurare de sănătate beneficiază gratuit de asistență medicală primară prin medicii de familie.