Specialiştii recomandă ca apa din reţeaua publică a Capitalei să nu fie folosită pentru băut
Specialiştii le recomandă locuitorilor Capitalei să nu folosească apa din reţeaua publică pentru băut, prepararea hranei sau în igiena personală.
"Până la obţinerea rezultatelor finale ale probelor prelevate, specialiştii recomandă locuitorilor Capitalei ca apa din reţeaua publică să nu fie folosită pentru băut, prepararea hranei sau în igiena personală. Aceştia recomandă utilizarea apei îmbuteliate, apă potabilă din surse (foraje) autorizate sanitar sau fântâni publice la care este afişată înscrierea 'apa este bună de băut'", precizează un comunicat de presă al Ministerului Sănătăţii (MS) remis miercuri.
Potrivit sursei citate, distribuitorul de apă potabilă pentru Bucureşti a utilizat pentru tratarea apei o cantitate mare de clor, necesară în condiţiile în care în cursul zilei de 29 ianuarie s-a produs o poluare cu amoniu pe râul Argeş, în urma topirii masive de zăpadă.
"Ca urmare a acestui fapt, în cursul zilei de 30 ianuarie 2019, au fost primite la Direcţia de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti (DSPMB) mai multe sesizări privind calitatea apei potabile de la locuitorii din sectoarele 5 şi 6 din Capitală. În urma sesizărilor, personalul de specialitate DSPMB a recoltat mai multe probe din reţeaua de apă potabilă în cele două sectoare. Rezultatele preliminare ale probelor de laborator au relevat faptul că, în toate cele 5 puncte de recoltare, valorile determinate pentru clorul liber rezidual şi clorul total nu corespund limitelor stabilite de legislaţia în vigoare", afirmă sursa citată.
Conform specialiştilor INSP în domeniul apei potabile, rezultatele parţiale nu reprezintă un motiv de îngrijorare a populaţiei privind posibilele efecte ale consumului de apă din reţeaua publică de distribuţie.
"Conform ghidurilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, a fost dovedit faptul că în cazul consumului de apă hiperclorinată, măsura aplicată în acest moment de operatorul de apă, nu există riscul de apariţie a unor efecte acute sau cronice asupra sănătăţii. Aceeaşi sursă informează că valoarea crescută cu peste 0,5 mg la litru a clorului determină doar apariţia disconfortului organoleptic, adică percepere gust modificat şi miros şi nu există alte efecte pe termen lung", precizează aceeaşi sursă.
De asemenea, MS menţionează că DSPMB analizează zilnic probe de apă din reţeaua publică sau de la staţiile de tratare pentru parametrii microbiologici, dezinfectantul rezidual (clor rezidual liber) şi clorul total.
"Din cele 10 probe de apă prelevate în data de 30 ianuarie 2019 din punctele fixe de recoltă din sectorul 3 Bucureşti, 9 au fost conforme pentru clorul rezidual liber iar una dintre ele a prezentat clor rezidual sub limita de detecţie. Parametrii microbiologici sunt în lucru, rezultatele fiind finalizate în 48 de ore de la recoltare", afirmă MS. AGERPRES
