Evenimentele hidrologice extreme vor avea loc mai des, vor fi mai intense și posibil cu o durată mai mare. Din cauza creșterii temperaturii aerului, temperatura apei va crește de asemenea, iar presiunile și impactul surselor de poluare asupra calității apei se vor intensifica.

La 29 iunie 1994, la Sofia, reprezentanții mai multor țări dunărene, inclusiv România, întruniți sub auspiciile Comisiei Internaţionale pentru Protecţia Fluviului Dunărea (ICPDR), cu sediul la Viena, au semnat „Convenţia privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea“.

Conform acestei înțelegeri, statele din bazinul Dunării s-au angajat să colaboreze îndeaproape pentru o mai bună utilizare a fluviului, în folosul comun al tuturor statelor riverane. Zece ani mai târziu, în anul 2004, Comisia Internațională pentru Protecția Fluviului Dunărea decide să celebreze, la 29 iunie, „Ziua Internațională a Dunării”.

Pentru cele 18 orașe, Dunărea este o sursă importantă de apă , hrană, hidroenergie, transport și habitat: Moldova Nouă, Orșova, Drobeta-Turnu Severin, Calafat, Corabia, Turnu Măgurele, Zimnicea, Giurgiu, Oltenița, Călărași, Fetești, Cernavodă, Hârșova, Brăila, Galați, Isaccea, Tulcea și Sulina.

Pornind de la ceea ce oferă Dunărea comunităților riverane (apă potabilă, hrană, hidroenergie, transport sau habitat), România capătă o poziție strategică din perspectiva importanței pe care fluviul i-l conferă din punct de vedere geografic, dar și al resurselor și beneficiilor valoroase ale acestuia.

Risc de secetă în sudul și estul bazinului Dunării

Al doilea ca lungime după Volga şi al 29-lea din lume, fluviul Dunărea este singurul din Europa care curge de la Vest la Est. Mai mult, Dunărea joacă un rol important în transportul de mărfuri, aflându-se printre primele 10 coridoare de transport naval din lume. Din aceste puncte de vedere, Dunărea reprezintă o legătură a noastră cu restul Europei.

Schimbările climatice sunt într-o continuă dinamică și de aceea trebuie să fim pregătiți pentru toate efectele lor. Peste 60% din inundațiile care se produc la această oră în România sunt de tip flash-flood, adică într-un timp foarte scurt (24 ore), pe un areal restrâns, este înregistrată o cantitate mare de precipitații (cea mai mare cantitate înregistrată a fost la Ocoliș, în județul Alba, în iulie 2021- 223 l/mp în 5 ore la stația hidrometrică Ocoliș pe ValeaIerii).

Conform Studiului privind schimbările climatice în bazinul Dunării realizat de ICPDR, în viitor, temperatura și precipitațiile se vor schimba semnificativ în bazinul Dunării. Totodată, din cauza schimbărilor preconizate ale condițiilor climatice, este posibil ca disponibilitatea apei să fie redusă în partea de sud și est a bazinului Dunării.

Impact major pentru agricultură, silvicultură și industrie

Evaluarea viitoarelor evenimente hidrologice extreme, precum inundațiile și secetele, au o incertitudine ridicată. În mod categoric, evenimentele hidrologice extreme vor avea loc mai des, vor fi mai intense și posibil cu o durată mai mare.

Din cauza creșterii temperaturii aerului, temperatura apei va crește de asemenea, antrenând modificări ale proceselor bio-chimice acvatice dependente de temperatura apei, iar presiunile și impactul surselor de poluare asupra calității apei se vor intensifica.

O intensificare a evenimentelor extreme, cum ar fi inundațiile și secetele, va avea un impact major pentru sectoarele socio-economice, respectiv agricultură, silvicultură și industrie, precum și pentru zonele urbane și pentru infrastructură.

O creștere a temperaturii aerului și a apei, combinată cu schimbările în regimul precipitațiilor, respectiv modificări ale disponibilității apei, ale calității apei și intensificarea evenimentelor extreme, cum ar fi inundațiile, debitele reduse și secetele pot conduce la schimbări ale ecosistemelor și biodiversității în bazinul Dunării pe termen lung.

De asemenea, se preconizează o schimbare a distribuției speciilor și un risc mărit de apariție și dezvoltare a speciilor invazive.

„Dunărea este un dar comun”

Strategia ICPDR privind adaptarea la schimbările climatice va fi luată în considerare în următoarele etape ale implementării Directivei Cadru Apă și a Directivei privind Inundațiile în bazinul fluviului Dunărea, respectiv în procesul de planificare pentru perioada 2022-2027.

„De starea de sănătate a acestui fluviu depind foarte mulți oameni, așa cum de acțiunile oamenilor depinde viitorul Dunării. Dunărea este un dar comun, care presupune și responsabilități și solidaritate din partea celor 14 țări din bazinul său”, a declarat ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Mircea Fechet.

„Sărbătorim cu toții astăzi Ziua Internațională a Dunării, un eveniment încărcat de semnificații ce depășește cadrul formal. Desemnarea unei zile pe care să o marcheze în același timp toate țările dunărene a fost un semnal pe cât de clar, pe atât de important că o cooperare funcțională și activă ne este nu doar recomandabilă, ci indispensabilă”, încheie Sorin Lucaci, director general.