Ploile torenţiale care au inundat în weekend Europa Centrală şi de Est i-au uimit chiar şi pe specialişti, care avertizează asupra acestui fenomen extrem aflat în desfăşurare, care „ar putea depăşi standardele experimentate până în prezent”.

La Galaţi, salvatorii au fost copleşiţi de gravitatea situaţiei

Ploile torenţiale care s-au abătut începând de sâmbătă asupra centrului şi estului Europei prefigurează inundaţii care ar putea atinge „o amploare inedită”, au avertizat oamenii de ştiinţă specializaţi în hidrologie şi climă, care urmăresc „cu uimire şi groază” aceste evenimente, a scris luni Agerpres , citând presa internaţională.

„Inundaţiile se prefigurează a fi cele mai grave din regiune de la inundaţiile din 2002”, care au afectat Praga, Dresda şi Viena, a estimat Liz Stephens, profesoară specializată în riscuri climatice şi rezilienţă la Universitatea Reading din Marea Britanie.

Prognozele realizate de meteorologi au permis avertizarea populaţiei asupra riscului pe care îl reprezintă acumulările uriaşe de apă, dar, chiar şi aşa, în în unele zone precipitaţiile au fost atât de abundente, încât autorităţile şi oamenii au fost depăşiţi de situaţie.

„S-au tras învăţăminte din inundaţiile majore din Europa din 2002 şi 2021, dar în unele locuri prognozele anunţă inundaţii de o amploare inedită, iar istoria ne-a arătat că oamenii sunt adesea surprinşi de consecinţele a priori inimaginabile pe care le poate avea un astfel de eveniment”, a declarat Liz Stephens.

Hannah Cloke, profesoară de hidrologie în cadrul aceleiaşi universităţi, spune că în acest weekend până şi specialiştii au privit „cu un amestec de uimire şi groază la modul în care previziunile devin realitate”.

„Ploaia a fost atât de intensă încât hărţile precipitaţiilor, care utilizează nuanţe vii pentru a descrie cele mai abundente precipitaţii, au rămas fără culori; a trebuit să trecem la alb, iar pe hartă era, într-adevăr, foarte mult alb”, a spus ea.

Din păcate, ploi sunt aşteptate şi „în următoarele zile” şi multe râuri sunt deja pline, iar solul este saturat.

Cum se explică un astfel de „potop”

„Furtunile precum Boris sunt alimentate, în esenţă, de temperaturile ridicate de la suprafaţa mării, care permit umidităţii să se evapore; cu alte cuvinte, cu cât suprafaţa mării este mai caldă, cu atât furtuna se alimentează cu mai mult combustibil în timpul trecerii sale”, a explicat Malcolm Mistry, profesor asistent la London School of Hygiene and Tropical Medicine.

În cazul ciclonului Boris, „condiţiile atmosferice, cum ar fi un front rece arctic şi jet stream-ul, precum şi topografia, în special munţii, par să fi contribuit la încetinirea progresiei sale, rezultând un potop care a căzut într-o perioadă foarte scurtă de timp”, a adăugat specialistul.

Regiunile Europa Centrală şi de Est au încheiat o vară marcată, în numeroase zone, de secetă, iar câteva săptămâni mai târziu s-au trezis sub ape.

„Exact tipul de condiţii care devin din ce în ce mai frecvente ca urmare a schimbărilor climatice”, spun specialiştii, avertizând că „avem încă un drum lung de parcurs pentru a ne adapta viaţa la această nouă normalitate”.