După aproape 2000 de ani de la scrierea lui, un pergament din orașul roman Herculaneum, carbonizat în urma erupției vulcanului Vezuviu din anul 79 d.Hr., începe să-şi dezvăluie conţinutul.

Noile tehnologii AI permit "citirea" pergamentelor carbonizate de lavă. Foto arhivă

Dintre sutele de pergamente carbonizate de lava vulcanului Vezuviu care au fost descoperite în Herculaneum, unul se bucură de o atenţie specială în ultima vreme, mai ales după ce miliardarul Elon Musk, CEO-ul Tesla şi SpaceX, s-a oferit să finanţeze traducerea lui, în cadrul unei competiţii internaţionale.

Pentru că este prea fragil pentru a putea fi deschis fizic, oamenii de știință au folosit imagini obținute cu ajutorul razelor X și a inteligenței artificiale pentru a-l putea desfășura virtual.

Specialiștii implicați în activitatea de examinare a pergamentului spun că este nevoie de foarte multă muncă pentru a-l face complet lizibil și a-i descifra, astfel, conținutul, dar estimează, pe de altă parte, că rezultatele sunt foarte promițătoare.

„Suntem încrezători că vom reuși să citim aproape întregul pergament. Este prima dată când putem spune asta cu mare încredere”, a declarat, pentru BBC , Stephen Parsons, șeful proiectului Vesuvius Challenge, după ce s-a reuşit dezvăluirea parţială a textului din interior, organizat pe rânduri și coloane.

Papirusul face parte dintr-o colecţie de sute de astfel de documente carbonizate care au fost descoperite în vechiul oraş roman Herculaneum, pentru a căror descifrare multi-miliardarul Elon Musk a oferit un premiu consistent în cadrul unei competiţii internaţionale. Considerate ilizibile, acestea au fost lăsate neatinse timp de zeci de ani.

Noile tehnologii permit acum analiza unor astfel de pergamente, fără a pune în pericol integritatea lor. În trecut, unele dintre documentele carbonizate descoperite în Pompeii au fost deschise, dar s-au sfărâmat în bucăți.

„Nu am fost niciodată convinși până acum că vreuna dintre tehnici ar fi suficient de sigură sau de eficientă pentru a obține informații din pergamente”, a explicat Nicole Gilroy, șefa departamentului de conservare din cadrul Universității Oxford, în a cărei bibliotecă se găsesc câteva dintre aceste pergamente.

Cum a fost „citit” pergamentul

Posibilitățile oferite de tehnologia contemporană i-au determinat însă pe savanți să scoată din depozit unul dintre prețioasele pergamente, care a fost plasat într-o cutie special concepută și dus la Diamond Light Source din Oxfordshire.

În interiorul unui dispozitiv numit sincrotron se produce un fascicul puternic de raze X care poate sonda documentul fără a-l deteriora, prin accelerarea electronilor până aproape de viteza luminii. După reconstrucția 3D, trebuie identificate straturile din interiorul pergamentului, iar specialiştii spun că ar fi vorba aproximativ 10 m de papirus.

„Trebuie să ne dăm seama care strat este diferit de stratul următor, astfel încât să putem derula digital”, au explicat ei care sunt dificultăţile pe care le întâmpină.

Următorul pas a fost detectarea cernelei vechi de peste 2.000 de ani, realizată cu ajutorul AI, proces îngreunat de faptul că atât papirusul, cât și cerneala sunt din carbon. Concret, AI caută cele mai mici semne de cerneală, pe care le reproduce digital, evidenţiind astfel literele.

Unele litere sunt deja vizibile în textul antic, iar echipa de oameni de știință crede că este vorba, în acest caz, despre o operă de filosofie.

„Putem spune că întregul pergament este plin de text. Acum putem lucra pentru a-l face să apară mai clar. Vom trece de la câteva de cuvinte la pasaje cu adevărat substanțiale”, a menționat șeful proiectului Vesuvius Challenge.

Anul trecut, o altă echipă Vesuvius Challenge a reușit să expună aproximativ 5% dintr-un pergament de la Herculaneum. Potrivit specialiștilor conținutul reprezintă o mostră din filosofia lui Epicur .