În timp ce în alte țări orele de condus defensiv sunt obligatorii, în România nici lucrurile de bază nu se mai învață în anumite școli de șoferi.

Primul loc la numărul de accidente produse zilnic: aici se situează România în clasamentul european. Datele pe anul 2022 sunt cel puțin îngrijorătoare – în medie, pe șoselele patriei s-au produs 76 de accidente zilnic. Alarmant este faptul că în medie, în fiecare zi, patru români și-au pierdut viața în urma unor astfel de accidente, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică. 28.000 de accidente de circulație rutieră cauzatoare de vătămări corporale au avut loc în România în anul 2022, în urma lor suferind 36.000 de persoane, dintre care aproximativ 1.600 și-au pierdut viața . Ar putea părea doar niște cifre îngrijorătoare, însă toate acestea se traduc în tragedii care marchează nu doar viața persoanelor direct implicate, ci și vieţile altora. Oameni morţi, mame și tați îndurați, soți sau soții cu sufletele sfâșiate, copii rămași fără părinți sau supraviețuitori marcați pentru tot restul vieții – toate acestea nu pot fi măsurate, însă ar putea fi prevenite.

„Weekend Adevărul“ a discutat cu Silviu Toma, fondator și instructor de condus defensiv în cadrul Romania Driving Experience, cu psihoterapeutul Matei Stănculescu, dar şi cu Iulian Cristache, președintele Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți – învățământ preuniversitar, despre importanța educației rutiere și a responsabilității în trafic.

Școala de șoferi, în declin

În ceea ce-i privește pe șoferi, totul pornește de la școală și orele de condus. Se pare că, în ultimii ani, obținerea unui permis auto a devenit din ce în ce mai ușoară, ceea ce se traduce în creșterea numărului de accidente rutiere și implicit a victimelor. „Înainte se făceau și ore de noapte, poligon, unde cât de cât învățai lucrurile de bază precum parcarea cu spatele, parcarea laterală, plecarea din pantă. Acum, aceste lucruri se fac opțional, nu mai există poligoane, nici condusul pe timp de noapte. Acum totul este simplificat astfel încât să termini școala și să iei permisul cât mai repede. Deci șoferii sunt mai puțin îndemânatici“, explică Silviu Toma.

În plus, dincolo de eliminarea totală a unor aspecte importante din instructajul pe care îl primesc șoferii la orele de condus, și locul în care dau examenul lucrează în avantajul lor. „În principal, aceste trasee au fost stabilite pentru că traficul este mai lejer, iar elevul în ora respectivă apucă să și conducă, nu doar să stea bară la bară. Însă, în același timp, învață și traseul, iar la examen le este mai ușor“, punctează instructorul auto. Totodată, obținerea permisului de conducere a devenit și un mijloc de rivalitate între școlile de șoferi. „Succesul unei școli de șoferi se măsoară foarte mult prin câți absolvenți are – persoane care obțin permisul de conducere, nu prin câți conducători auto formează cu adevărat. Deci se creează și o competiție între școlile de șoferi, astfel că fac tot posibilul ca toți elevii să reușească să își ia permisul, indiferent de nivel“, mai explică instructorul de condus defensiv. Acesta subliniază faptul că totul pleacă de la mentalitatea elevului, pentru că el își dorește să obțină permisul cât mai ușor și mai repede.

Orele de condus, insuficiente

Indiferent de vârsta celui care vrea să devină șofer, legea impune un minimum de 30 de ore de condus înainte de susținerea examenului auto, însă, potrivit lui Silviu Toma, sunt insuficiente: „În 15 ședințe, deci 30 de ore, un elev nu are timp să își formeze niște reflexe, iar când termină școala de condus abia știe să plece de pe loc fără să aibă instructorul alături și să îi apese pe pedale. Dacă copilul meu ar vrea să facă școala de șoferi, i-aș lua 30 de ședințe – adică 60 de ore“. Deși la școala de șoferi ar trebui să înveți cum să pleci de pe loc, cum să schimbi vitezele, cum să ții mâinile pe volan și cum să îl miști, de multe ori elevii nici lucrurile de bază nu le știu și devin în trafic un pericol atât pentru ei, cât și pentru ceilalți participanți. „Din punctul meu de vedere, în școala de șoferi ar trebui să se facă măcar poziția corectă la volan, circulația mâinilor pe volan, lucruri pe care noi le facem la conducere defensivă , pentru că șoferii nu le fac la școală“, consideră acesta.

În cadrul unor cursuri de condus defensiv, elevii – care sunt deja deținători de permis de conducere – sunt puși în situații-limită și învață cum să reacționeze și ce să facă atunci când, de exemplu, mașina derapează, glisează sau frânează de urgență, totul pentru a-și îmbunătăți abilitățile și a fi mai în siguranță odată ce se află pe drumurile publice. „La școala de șoferi nu poți face așa ceva pentru că îți trebuie niște platforme speciale. Pentru a învăța cum să faci o evitare la 100 km/h, îți trebuie un circuit, iar școlile de șoferi nu au o asemenea infrastructură“, explică Silviu Toma. Totuși, în alte țări, orele de condus defensiv sunt obligatorii după obținerea permisului auto. „În general, companiile au o politică internă în această privință. Cei care sunt implicați în accidente rutiere sau care au un cazier mai mare în ceea ce privește amenzile de circulație sunt trimiși la cursurile de conducere defensivă. Acest lucru nu se întâmplă și la noi“, mai subliniază instructorul de conducere defensivă. Potrivit acestuia, și în România ar fi ideal ca măcar un minim instructaj de condus defensiv să se facă încă din timpul şcolii de șoferi, însă „este nevoie de suprafețe asfaltate de cel puțin 500 de metri lungime pe 30 lățime pentru a face diverse manevre, ceea ce este enorm“.

Totuși, în ianuarie 2022, Parlamentul României a adoptat Legea nr. 20 privind completarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, prin care se reglementează condusul „autodefensiv“, însă, potrivit lui Silviu Toma, nici până în prezent nu au fost publicate normele de punere în aplicare. Institutul Național de Statistică preciza în raportul pe 2022 faptul că se constată creșteri ale riscului asociat traficului rutier pentru toate tipurile de accidente de circulație rutieră cauzatoare de vătămări corporale, după natura acestora şi modul în care s-au produs, cea mai mare creștere, respectiv 10,2%, fiind semnalată la numărul accidentelor în care este implicat un singur vehicul.

Tinerii și permisul de conducere

„Cei care vor să obțină permisul de conducere după ce trec de adolescență sunt puțin mai raționali și conștienți de pericole, dar nu este o regulă generală. Sunt și foarte mulți tineri conștienți și cuminți, însă unii sunt destul de imaturi la 18 ani și au deseori tendința de a se pune în pericol în diferite moduri“, consideră Silviu Toma, instructor de condus defensiv. În același timp, psihoterapeutul Matei Stănculescu consideră că vârsta de 17-18 ani este una potrivită pentru obținerea permisului de conducere, chiar și cea de 16: „Din punct de vedere cognitiv, neurologic, creierul unui adolescent este suficient de dezvoltat pentru a lua decizii, a face față situațiilor din trafic, deci are discernământ. Dar este important să fie un adult lângă el pentru a ține în frâu impulsivitatea adolescentului. De aceea, foarte multe țări prevăd în legislație faptul că un adolescent poate conduce între 16 și 18 ani doar dacă este însoțit de unul dintre părinți sau un tutore legal“.

De cealaltă parte, Silviu Toma consideră vârsta de 18 ani una destul de mică pentru obținerea permisului de conducere, având în vedere „mentalitatea românilor“, subliniind că vârsta de 20 de ani i s-ar părea mai potrivită. De asemenea, psihologul Matei Stănculescu consideră că este mai potrivită varianta în care un adolescent își poate lua permisul de conducere de la vârsta de 16 ani, dar doar în contextul în care pentru o perioadă de cel puțin doi ani să conducă însoțit, față de cealaltă variantă, în care îl poate obține la 18 ani, dar fără obligativitatea de a fi însoțit de un adult cel puțin pentru o perioadă. „În cei doi ani în care adolescentul conduce însoțit de un adult, el capătă experiență, iar când vine momentul să fie singur la volan este mai responsabil și mai greu de influențat, mai ales de prietenii teribiliști care altfel l-ar putea împinge să facă o prostie“, explică acesta.

Însă nu doar tinerii sunt susceptibili a fi mai iresponsabili în trafic, ci și persoanele mai în vârstă. La nivelul Uniunii Europene, persoanele în vârstă reprezintă un sfert din totalul deceselor. Silviu Toma consideră că, după o anumită vârstă, controalele medicale ale șoferilor ar trebuie să fie mai dese: „Bineînțeles, oricine își dorește să conducă până la o vârstă cât mai înaintată, dar mulți nu conștientizează că poate au anumite afecțiuni care îi pun în pericol la volan și pe ei, dar și pe ceilalți participanți la trafic“.

Totodată, potrivit datelor INS, municipiul București se plasează în fruntea clasamentului privind accidentele rutiere , cu un număr de 3.628 pe anul 2022, aflat la o distanță considerabilă de Iași, poziționat pe locul 2 cu 1.235 de accidente. „Dacă nu ai aptitudini, bineînțeles că te panichezi atunci când vii să conduci în București, unde sunt foarte multe mașini, se merge bară la bară, iar ritmul este diferit“, transmite Silviu Toma, fondator și instructor de condus defensiv în cadrul Romania Driving Experience. Totodată, acesta punctează faptul că „atât timp cât știi să conduci, nu contează că ești în Statele Unite ale Americii, China, Malaezia sau România“.

Neatenția, un factor-cheie

În ultimii ani, un nou fenomen a luat amploare pe șoselele din România: live-urile la volan. Datele statistice arată foarte clar cum o secundă de neatenție se poate termina tragic, însă șoferii continuă să folosească telefonul mobil chiar și atunci când conduc, deși unii dintre ei utilizează dispozitive hands-free (la nivelul Uniunii Europene, aproximativ 48% dintre șoferi). În urma accidentelor de acest fel, Poliția Română a lansat la sfârșitul anului 2022 o campanie națională care avea ca temă neatenția la volan, parte a proiectului „Educație rutieră – Modelarea factorului uman prin responsabilizarea participanților la trafic pentru creșterea gradului de siguranță rutieră“. Instituția menționată preciza faptul că „Utilizarea telefonului fără funcția «mâini libere» crește de două ori (x2) riscul de a fi implicat într-un accident, în timp ce introducerea unui număr nou și apelarea lui cresc riscul de douăsprezece ori“.

Educația rutieră, o necesitate în școli încă de la vârste fragede

Potrivit noii Legi a Educației, planurile-cadru de învățământ și programele școlare pentru disciplinele de studiu și modulele de pregătire obligatorii din învățământul preuniversitar au în vedere, în mod obligatoriu, includerea mai multor teme, printre care și educația rutieră. Însă, în practică, doar anumite școli susțin astfel de ore.

„Weekend Adevărul“ a discutat cu Iulian Cristache, președintele Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți, pentru a afla dacă s-au făcut astfel de ore în școli, dar și dacă părinții ar fi de acord să se implementeze obligatoriu și sub ce formă. „Din câte știu, având în vedere totalul unităților de învățământ preuniversitar, școlile în general nu prea solicită astfel de ore, dar acest lucru nu înseamnă că nu se fac deloc“, susține reprezentantul părinților. De asemenea, acesta punctează faptul că „în ultima perioadă suntem asaltați de tot felul de cereri de module, inclusiv de educație rutieră. Noi am transmis Ministerului Educației, cât și prin dezbaterile parlamentare, faptul că noi credem că ar trebui să fie o oră pe săptămână sub forma «educației pentru viață», care să includă și educația rutieră, dar și de alt fel – sexuală, financiară, juridică, dar și altele. Deci orice fel de educație care îi ajută să crească sănătos“.

Educație pentru viață

Așadar, părinții sunt de acord cu educația rutieră făcută în școli, dar într-o formă care să nu aglomereze programa școlară deja încărcată de diverse opționale, mai ales la nivel de clasele a VII-a și a VIII-a. Totodată, și președintele Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți subliniază că modul în care se face școala de șoferi în prezent este foarte diferit față de cel în care se făcea cu ani în urmă, când cei care voiau să obțină permisul auto trebuiau să învețe despre mai multe situații care apăreau în trafic și se pregăteau și în poligon. Iulian Cristache punctează faptul că în prezent permisele se dau „mult prea ușor și vedem în fiecare zi zeci, sute de accidente la nivel național, în care sunt implicați și mulți copii tineri“. De aceea, acesta consideră necesar ca educația rutieră să se facă de la vârste mici, când copiii sunt pietoni și trebuie să înțeleagă că, dincolo de drepturi, au și obligații, ținând cont că sunt participanți la trafic.

În ceea ce privește „teribilismul“ și dorința de afirmare în trafic , cu precădere în rândul tinerilor, psihoterapeutul și fondatorul Centrului Eka, Matei Stănculescu, susține că ar putea semnala și o problemă în ceea ce privește stima de sine, deci a modului în care se percep și vor să îi perceapă ceilalți: „Cu siguranță, mare parte din adolescenți, mai ales băieții, sunt influențați în alegerea pe care o fac de nevoia de exprimare a statutului și de validarea din partea celor din jur. Multe persoane au tendința de a-și etala statutul prin diverse moduri sau obiecte, mașina fiind un mijloc întâlnit mai degrabă în rândul bărbaților, decât al femeilor. Bărbații tind să își măsoare valoarea prin caii-putere, mărimea mașinii, designul agresiv și prețul ridicat“. Acest aspect este important cu atât mai mult cu cât, la nivelul Uniunii Europene, bărbații au reprezentat în 2022 trei din patru decese din accidentele rutiere.

Ion Arseni, vicepreședintele Asociației EDIT și managerul proiectului Ora de Educație Rutieră: „Copiii nu știu de acasă regulile de circulație și nici părinții nu sunt cel mai bun exemplu“

„Weekend Adevărul“ a discutat cu Ion Arseni, managerul proiectelor „Ora de Educație Rutieră“ și „România în Siguranță“, despre ce presupun aceste proiecte de educație, cum ajung în unitățile de învățământ, dar și despre nivelul de educație rutieră pe care îl au cei mici de acasă. Totodată, acesta ne-a explicat și cum proiectele sunt adaptate în funcție de vârsta copiilor și de mediul în care trăiesc – urban sau rural, dar și despre implicarea autorităților statului

„Weekend Adevărul“: Cum a luat naștere proiectul „Ora de Educație Rutieră“ și cum funcționează acest proiect, asociația se adresează școlilor sau unitățile de învățământ vă solicită?

Ion Arseni: Am observat, conform statisticilor, că avem cele mai multe accidente cu victime din Uniunea Europeană și astfel a luat naștere proiectul „Ora de Educație Rutieră“, în 2016. De atunci l-am dezvoltat pe trei segmente: grădiniță, școală și liceu. În ultimii șapte ani am ajuns la 150.000 de beneficiari direcți, mergând din clasă din clasă și interacționând cu fiecare elev. Avem parteneriat la nivel național cu Poliția Română, Ministerul Educației Naționale, Departamentul pentru Situații de Urgență, cât și cu inspectoratele școlare. Avem programul „România în Siguranță“, sub umbrela căruia se află Ora de Educație Rutieră, Leapșa pentru Viață – în cadrul căruia facem cursuri de pregătire pentru primul ajutor, dar și ShakeUp – în care facem educație seismică cu liceenii. În cazul școlilor, avem programe dedicate în care le contactăm și mergem să facem workshopuri de educație rutieră, însă și din partea lor vin numeroase solicitări, în special în timpul Școlii Altfel.

Cum alegeți școlile către care mergeți cu propunerea de a face educație rutieră?

În București, cu Ora de Educația Rutieră, am acoperit toate clasele de a III-a și a IV-a din toate școlile. Însă, de exemplu, sunt și școli aflate în apropierea punctelor negre (unde au avut loc accidente cu victime, inclusiv copii), iar acestea sunt o prioritate în vederea educării copiilor privind regulile de circulație. În zona punctelor negre am retrasat și trecerile de pietoni – covor roșu antischit de 25 de metri înaintea trecerii, fiind astfel mai vizibile pentru șoferi. Am observat că unele primării ne-au urmat exemplul și au făcut astfel de treceri în special în preajma școlilor. În urmă cu câțiva ani, noi am făcut de asemenea și primele treceri 3D pentru pietoni din București, obținând toate avizele necesare.

Educația rutieră și siguranța

Cu ce nivel de educație rutieră vin de acasă elevii din ciclul primar?

Nu prea au o astfel de educație, deși, în general, am putea crede că știu regulile de circulație. În primul rând, nu le cunosc, dar nici părinții nu sunt cel mai bun exemplu. Avem situații în care noi îi învățăm pe elevi regulile de circulație, apoi părinții sau bunicii trec strada cu ei prin locuri nepermise sau pe roșu. Însă avem și situații fericite în care copiii îi educă pe cei mari explicându-le ce au învățat la Ora de Educație Rutieră . În plus, avem materiale educaționale atât pentru copii, cât și pentru cei mari. Fiecare copil primește un kit educațional ce conține un carnet pentru pieton, un breloc și o vestă reflectorizantă, îndemnându-i astfel să le folosească atunci când ies în trafic pentru a fi mult mai vizibili.

Cum se desfășoară o astfel de Oră de Educație Rutieră?

Avem un parteneriat cu Facultate de Psihologie și Științele Educației, lucrăm cu traineri specializați pe siguranță rutieră, astfel că la oră vorbim despre simțuri, emoții, cum îi afectează acestea atunci când sunt în trafic, cum le pot gestiona. Abia spre final îi învățăm despre reguli, însă este o lecție mai mult practică, pentru că facem jocuri de rol cu ei, iar la finalul orei avem invitat un polițist – super-eroul lor. Ulterior, elevii ies cu polițistul în curtea școlii, care îi urcă în mașina de poliție, fac poze și le creăm astfel o experiență pe care o vor ține minte.

Dar cei mici cum se comportă?

Sunt foarte deschiși. Activitățile extrașcolare sunt bine primite de către copii, sunt dornici să cunoască noi oameni și avem o interacțiune foarte bună cu ei. Am avut situații în care, după Ora de Educație, aveau sportul, dar ei voiau să mai rămână cu noi și ne întrebau dacă mai venim la ei și săptămâna următoare.

Iar părinții cum primesc această inițiativă?

Unii părinți ne-au invitat să mergem la alte clase și sunt implicați inclusiv în evenimentele publice, din parcuri, în care avem un simulator de accidente la o viteză de 15 km/h, în care se urcă în timp ce copiii sunt implicați în alte activități. Astfel reușim să îi educăm și pe cei mari.

Impactul simulatorului de accident rutier

În cazul elevilor de liceu, în ce constă Ora de Educație Rutieră?

Ne adresăm în special elevilor de clasele a X-a – a XII-a, în mare parte viitorilor șoferi, într-un format de patru module: Perspectiva psihologică a șoferului/pietonului, Legislație și discuții cu Poliția Română – în care li se prezintă statistici, testează ochelari care simulează consumul de alcool și de droguri, li se prezintă filmulețe educative –, primul-ajutor – care constă în tehnici, demonstrații, discuții libere –, precum și modulul în care un pilot de raliu care le explică diferența dintre condusul într-un cadru sigur precum circuitul și cel din oraș, unde există variabile – obstacole, pietoni, drumuri care nu sunt bine semnalizate –, dar le explică și ce înseamnă caii-putere și viteza. La final, de obicei, invităm și o persoană publică sau un influencer care le vorbește și din perspectiva lor despre siguranța rutieră. Ulterior, elevii se dau în curtea școlii în simulatorul de impact. După toate aceste experiențe, încep să își pună semne de întrebare, unii chiar se mai sperie, rămân pe gânduri și devin mai responsabili.

În ceea ce privește modulul de prim-ajutor, elevii pun în practică ceea ce li se demonstrează?

Dacă facem demonstrații cu un număr mare de elevi, doar unii dintre ei pun în practică și demonstrează ceea ce au învățat. Însă atunci când mergem în clase cu un număr mai mic de elevi, aproape toți fac și demonstrație practică.

Modulele sunt adaptate în funcție de zonele în care mergeți, urbane sau rurale?

Da, sunt puțin modificate și adaptate. În București putem discuta despre metrou, tramvai, dar în alte orașe nu chiar. În cazul localităților mai mici, precum comune, discutăm și despre bicicliștii care nu poartă vestă reflectorizantă sau despre vehiculele cu tracțiune animală, care în orașe nu sunt participanți la trafic.

Și unde îi îndemnați să semnaleze neregulile pe care le observă în trafic?

Le explicăm faptul că 112 trebuie apelat doar în caz de urgență, le vorbim despre responsabilitatea socială pe care trebuie să o avem fiecare dintre noi, îi îndemnăm să semnaleze autoritățile competente dacă observă vehicule parcate neregulamentar, în funcție de zona în care se află. În general, în București, trebuie să se adreseze către Poliția Locală de sector, iar în celelalte localități, de asemenea, tot poliției, însă nu sunând la 112, ci direct la numărul unității din acea zonă.

De când a început anul școlar, ați primit solicitări de la unitățile de învățământ pentru susținerea Orei de Educație Rutieră?

Am primit deja solicitări, mai ales că școlile își pot stabili singure săptămâna în care își desfășoară activitățile extrașcolare. În acest an școlar vom avea Ora de Educație Rutieră la grădinițe, școli și licee aflate în sectoarele 2 și 3 din București, avem solicitări și din alte sectoare, vom merge la nivel național în Craiova, Sibiu și Iași, cu sprijinul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă. De asemenea, susținem și cursuri de prim-ajutor în Capitală, pregătire pentru cutremur în liceele din București, iar Ora de Educație Rutieră se va desfășura în peste 25 de licee din Capitală și din țară. De asemenea, noi suntem deschiși să colaborăm cu persoane din diverse domenii care vor să devină traineri sau voluntari în proiectele noastre.