Șpagă uriașă la ANRP, plimbată prin București. „Cărămidă“ de 400.000 de euro, pusă într-o pungă de cadou
Inculpații dintr-un dosar cu prejudiciu de 7,7 milioane euro au fost achitați de Curtea Supremă, doi dintre ei beneficiind de prescrierea faptelor. Politicianul UDMR Marko Attila, care a fugit din țară, a revenit acum în triumf fiind considerat nevinovat.
Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus achitări într-un dosar privind retrocedarea ilegală a unui teren agricol, situat în extravilanul municipiului Constanţa (zona Brătianu – Anadalchioi). Terenul i-a aparținut lui Maria Yolanda Elena Tache - Radu, moștenitoarea lui Octavian Radu şi a Mariei Radu.
În dosarul încheiat la 27 aprilie 2023 era inclusă Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP) , a cărei fostă șefă, Crinuța Dumitrean, trebuie să restituie o șpagă de 400.000 euro. Doar în cazul infracţiunii de dare de mită, reţinută în sarcina omului de afaceri Horia Simu, şi a infracţiunii de luare de mită, în cazul Crinuţei Dumitrean, judecătorii ÎCCJ au dispus încetarea procesului penal, deoarece faptele s-au prescris încă din 1 august 2019.
Acesta este al doilea dosar ANRP în care Crinuţa Dumitrean scapă de condamnare ca urmare a deciziilor CCR privind prescripţia. Instanța supremă a menținut și dispoziţia de confiscare specială a sumei de 400.000 de euro de la fosta șefă ANRP.
Cum se țepuiește Statul român
Potrivit DNA, omul de afaceri Horia Simu a cumpărat, în anul 2009, cu 700.000 de euro drepturile litigioase ale unui teren de 25 de hectare în Constanța. La câțiva ani distanță, în 2011, acesta a obţinut despăgubiri de la ANRP de 8.750.000 de euro.
DNA a susţinut că valoarea reală a terenului a fost „umflată“ cu peste 7,7 milioane de euro. Procurorii mai susțin că inculpata Crinuța Dumitrean, în calitate de preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor şi al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, a pretins și a primit suma de 400.000 euro pentru urgentarea soluţionării dosarului de despăgubire și aprobarea raportului de evaluare.
Mită în biroul directorului RA-APPS
În planul care a vizat transportul banilor către Crinuța Dumitrean au fost implicate mai multe persoane, care au avut calitatea de martori în acest dosar. Întreaga schemă a fost relatată în motivarea ÎCCJ.
Gabriel Georgian Surdu, fost director general în cadrul Regiei Autonome – Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS), a povestit magistraților cum a intermediat șpaga de 400.000 de euro.
„La 1 iulie 2011, martorul Niculae Aurel a retras din contul său de la banca… suma de 1.278.000 euro şi, în aceeași zi, împreună cu Surdu Georgian Gabriel, s-a deplasat la sediul … din București, unde acesta din urmă a lăsat banii în păstrare martorului Cocoș Dorin“, se arată în motivarea instanței.
Gabriel Surdu a precizat că banii au rămas la Dorin Cocoș, pentru a putea fi daţi mai departe 400.000 euro din ei Crinuței Dumitrean.
Dorin Cocoș a confirmat: „La mine la birou banii s-au împărţit după cum urmează: 50.000 euro au fost luaţi pentru domnul Niculae, 400.000 euro pentru doamna Crinuța Dumitrean şi restul au fost împărţiţi în mod egal între mine şi Surdu Georgian“.
Ulterior, Gabriel Surdu s-a dus de două ori la biroul Crinuței Dumitrean, din incinta Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor. Într-un final, cei doi ar fi stabilit să se întâlnească la biroul lui, din sediul RA-APPS, pentru a-i remite suma de 400.000 de euro.
Surdu a luat astfel banii de la Cocoş pentru a-i da Crinuței. În ziua de 2 august 2011, ea a venit la sediul R.A.P.P.S., unde Surdu i-a remis suma de 400.000 euro într-o pungă de cadouri. „Am băut o cafea, după care fiecare şi-a văzut de drumul lui“, a mai precizat acesta magistraților.
„În data de 2 august 2011, inculpata s-a deplasat la biroul martorului Surdu Georgian Gabriel de la Regia Autonomă pentru Administrarea Patrimoniului Protocolului de Stat, unde i-a fost remisă suma de 400.000 de euro într-o pungă de cadouri”, se arată în motivarea ÎCCJ.
Crinuța se apără, Înalta Curte punctează
În fața instanței de fond, la termenul din 17 ianuarie 2020, Crinuța Dumitrean a arătat că nu a primit și nu a pretins bani în calitate de președinte ANRP pentru soluționarea dosarelor acestei instituții, că a avut cu Georgian Gabriel Surdu doar relații instituționale. Ea a mai susținut că este posibil ca martorul să fi făcut denunțurile împotriva sa pentru a beneficia de avantaje în legătură cu dosarele penale în care era implicat.
Înalta Curte a reținut însă cum s-a petrecut, de fapt, tranzacția: „Dumitrean Crinuța Nicoleta, în calitate de preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, a acceptat, în luna ianuarie 2011, promisiunea unor sume de bani din partea beneficiarului despăgubirii, inculpatul Simu Horia, al căror cuantum l-a stabilit la valoarea de 400.000 de euro, sumă pe care a primit-o, în data de 2 august 2011, prin intermediul martorului Surdu Georgian Gabriel, în legătură cu îndeplinirea unui act contrar îndatoririlor sale de serviciu, respectiv pentru urgentarea și soluționarea favorabilă a dosarului de despăgubire nr. 22804/FFCC/2010, faptă ce întrunește elementele constitutive ale infracţiunii de luare de mită, prevăzută de art. 289 alin. (1) din Codul penal raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 5 din Codul penal.“
Instanța supremă a menținut dispoziţia de confiscare specială de la Crinuța Dumitrean a sumei de 400.000 de euro, precum și măsura asiguratorie a sechestrului luată asupra bunurilor acesteia.
Horia Simu a cedat 25% din drepturi printr-un off-shore
Deși instanța de fond a schimbat încadrarea juridică dată lui Horia Simu din infracțiunea de dare de mită în cea de cumpărare de influență, Înalta Curte a înlăturat această dispoziție. Față de inculpat s-a dispus încetarea procesului penal, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de dare de mită, ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale.
În timpul judecății s-a stabilit că Horia Simu a cedat 25% din drepturile deţinute în dosarul ANRP, prin intermediul societăţii off-shore Rosintaly Management Limited, în scopul obţinerii despăgubirilor cât mai rapid. Procentul s-a împărțit între mai multe persoane-cheie din dosar, printre aceștia regăsindu-se fostul consilier prezidențial Daniel Moldoveanu, Gabriel Surdu sau omul de afaceri Dorin Cocoș.
„Totodată, în perioada decembrie 2010 – februarie 2011, inculpatul Simu Horia a promis şi ulterior a dat un procent de 25% din drepturile deţinute în dosarul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor nr. 22804/FFCC/2010 martorilor Surdu Georgian Gabriel şi Cocoș Dorin, prin intermediul lui Niculae Aurel şi martorilor Moldoveanu Daniel Andrei şi Sterian Ion, prin intermediul lui Birisiu Ionuț, pentru ca Surdu Georgian Gabriel să îl sprijine în remiterea, în data de 2 august 2011, a sumei de 400.000 de euro, provenită din valorificarea celor 25% din drepturi, preşedintei Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, inculpata Dumitrean Crinuța Nicoleta, în scopul urgentării și soluționării favorabile a dosarului de despăgubire”, se mai arată în motivarea instanței.
ÎCCJ a menținut măsurile asigurătorii dispuse asupra sumelor de bani şi bunurilor indisponibilizate, aparţinând inculpatului Horia Simu, martorilor Ion Sterian, Gabriel Surdu, Ionuț Birisiu, Dorin Cocoş şi numitei Raluca Simu, soția omului de afaceri Horia Simu, pe o durată de 30 de zile de la rămânerea definitivă a hotărârii, dacă partea civilă nu introduce acţiune în faţa instanţei civile.
De la condamnare la achitare
În urma deciziei ÎCCJ au fost anulate condamnările aplicate de Curtea de Apel Bucureşti împotriva inculpaților: omul de afaceri Horia Simu - 6 ani şi 4 luni închisoare; evaluatorul Alin Horaţiu Dima - 9 ani şi 8 luni închisoare; Crinuţa Dumitrean, fostul președinte a Comisiei Centrale de Despăgubiri - 6 ani şi 3 luni închisoare; consilierul ANRP Florentina Savu - 4 ani închisoare.
Au fost condamnați și ceilalți membri ai Comisiei Centrale de Despăgubiri: foștii deputați Marko Attila Gabor - 5 ani închisoare; Cătălin Florin Teodorescu - 3 ani cu suspendare; Remus Virgil Baciu - 5 ani şi 7 luni închisoare; Cristian Sebastian Mihai - 4 ani şi 4 luni închisoare; Oana Vasilescu - 3 ani cu suspendare; Dragoş Bogdan - 3 ani cu suspendare.
Dar la apel, majoritatea inculpaților au fost achitați întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală.
Magistraţii Înaltei Curți au lăsat nesoluţionată acţiunea civilă formulată de statul român prin Ministerul Finanţelor Publice, care are la dispoziţie 30 de zile pentru a deschide un proces civil.
Fugit din țară, Markó Attila revine învingător și curat ca lacrima
Markó Attila a fost prezent zilele trecute la Congresul UDMR de la Timișoara, după achitarea din dosar. Fostul deputat s-a întors în țară după mai bine de opt ani. UDMR i-a adresat, pe pagina de Facebook, un mesaj special: „Bine ai venit acasă, Attila!“.
Markó Attila s-a refugiat în țara vecină, încă de la sfârșitul anului 2014, susținând că nu mai are încredere în justiţia română. „Am fost achitat în ultimă instanță!“ - a anunțat Attila Markó, pe rețelele de socializare, adăugând că în ultimii opt ani și jumătate, împotriva lui au fost înaintate cinci acuzații, dintre care a fost achitat în trei dosare, iar în două cazuri s-ar fi renunțat la acuzații.
Sursa: adevarul.ro