Șoseaua Transluncani, „Transalpina vestului” blocată în pădure. Cum arată drumul superb din Munții Poiana Ruscă
Transluncani, șoseaua montană din vestul României prezentată turiștilor ca fiind un drum care ar putea concura cu mai faimoasele Transalpina sau Transfăgărășan, a rămas la fel ca în anul inaugurării sale: un drum care atrage turiști, dar se oprește în pădure.
Transluncani. Foto: Daniel Guță ADEVĂRUL
Transluncani (video - Adevărul), o șosea montană în lungime de 5 - 6 kilometri, a fost deschisă circulației în 2019, iar la inaugurarea sa autoritățile din Timiș o prezentau ca fiind una dintre cele mai spectaculoase șosele de munte din vestul României.
Chiar numele său „Transluncani” atrăgea amatorii de călătorii, iar serpentinele și priveliștile oferite de vârfurile împădurite ale Munților Poiana Ruscă reprezentau și ele motive de vizitare a zonei.
Drumul montan din comuna Tomești din Timiș - faimoasă în trecut pentru fabrica sa de sticlă - a fost construit pe traseul unei vechi poteci pe care localnicii din Luncanii de Jos urcau cu animalele pe pajiști.
„Era o scurtătură pe care se putea merge din sat. Vechiul drum trecea prin pădurea deţinută de stat, iar conform legislaţiei nu puteam să construim pe acolo. Aşa am ales varianta acelei poteci, de aproximativ doi kilometri, şi a rezultat acest drum. Lucrarea a fost foarte anevoioasă. Am lucrat efectiv doi ani pe ea, nu ne aşteptam să fie aşa de multă stâncă. Cam 60 la sută din suprafaţa drumui este în stâncă. Nu a fost uşor, am avut multe obstacole, dar constructorii au reuşit să finalizeze proiectul. Dar de la început am fost sigur că o să fie un loc de referinţă pentru judeţul Timiş şi pentru zona de vest”, relata, în 2020, Costel Medelean primarul comunei Tomești.
Drumul asfaltat, continuat de un drum impracticabil
Un milion de euro a costat șoseaua numită oficial „Drum agricol Oboarele” și cunoscută de turiști ca Transluncani. Ea duce spre un platou montan aflat la circa 800 de metri altitudine, unde călătorii găsesc un loc de agrement și câteva case de vacanță.
De aici pot fi admirate crestele munților Poiana Ruscă, iar depărtare se vede Vârful Padeș (1.382 metri), cel mai înalt al masivului, aflat la limita județelor Hunedoara, Caraș-Severin și Timiș.
Apoi, drumul asfaltat coboară abrupt în Valea Lupului, unde se intersectează cu un drum județean de pământ și piatră. Însă drumul din vale a rămas inaccesibil autoturismelor, fiind folosit de utilajele forestiere.
Reabilitarea sa ar deschide calea turiștilor din județul Timiș spre Ruschița, satul din județul Caraș Severin cu cea mai faimoasă carieră de marmură din România, aflat la 12 kilometri de Transluncani.
Traseul spre Ruschița pornește în susul pârâului Lupului, în timp ce în direcția opusă călătorii coboară pe același drum județean (forestier), pe cursul pârâului Lupului care se varsă în râul Bega Luncanilor, la intrarea în Luncanii de Jos.
La fel ca Transluncani, și alte șosele din Munții Poiana Ruscă, aflate la limita județelor Hunedoara, Timiș și Caraș-Severin, se opresc în mijlocul pădurii, de unde nu mai pot fi străbătute cu mașinile.
Un astfel de traseu este „Drumul marmurei” care urcă pe valea Cernei din Hunedoara până la limita județelor Hunedoara și Caraș-Severin. Șoseaua a fost construită în urmă cu un deceniu în județul Hunedoara, până în comuna Lunca Cernii de Jos.
De aici, au mai rămas de asfaltat mai puțin de zece kilometri până în comuna Rusca Montană, iar pentru a fi accesibil, chiar și neasfaltat, un sector de circa doi - trei kilometri, de la limita celor două județe din „drumul marmurei” ar trebui reabilitat.
În Caraș-Severin, șoseaua care se afundă în munții Poiana Ruscă, traversând localitățile Rusca Montană și Ruschița se oprește și ea în sălbăticie, la poalele carierei de marmură. De aici, este continuată de alte drumuri forestiere, care traversează ținutul montan de la limita celor trei județe.
Sursa: adevarul.ro