Sondaj INSCOP/PSD și PNL sunt aproape la egalitate la circa 26%, alianța USR/PLUS are 15,3%
Un sondaj de opinie realizat de INSCOP comandat de Fundația Konrad Adenauer în perioada 5 – 13 martie 2019 arată că PSD și PNL sunt aproape la egalitate în intenția de vot a românilor la alegerile europarlamentare din 26 mai. Astfel, potrivit comunicatului INSCOP, dintre românii care își exprimă o opțiune de vot clară (adică 58,5% din eșantion), PSD ar fi votat de 26,9%, iar 26,3% intenționează să voteze cu PNL, cele două partide fiind practic la egalitate.
Urmează în intențiile de vot Alianța 2020 USR-PLUS cu 15,3%, ALDE cu 9,3% și Pro România cu 9,1%. Ar mai depăși pragul electoral doar UDMR, care ar obține 5%. Pentru PMP și-au exprimat intenția de vot 4,4% dintre respondenți, în timp ce 1,1% au ales PNȚCD, 1% UNPR și tot 1% DEMOS.
Alianța 2020 și UNPR au fost măsurate pentru prima dată de INSCOP în sondajul din această lună. În acest sondaj, procentele cu care sunt cotate partidele politice înregistrează variații minime față de luna precedentă, cu excepția Pro România, care crește cu aproximativ două punte procentuale.
COMUNICAT DE PRESA
Sondaj de opinie INSCOP Research: Prezența la alegeri și opțiunile de vot ale românilor la alegerile pentru Parlamentul European
”Potrivit intențiilor de vot declarate de participanții la sondajul INSCOP Research, PSD și PNL se află într-o competiție strânsă pentru primul loc în clasamentul opțiunilor de vot la alegerile pentru Parlamentul European”
Conform ultimului sondaj INSCOP Research, realizat în perioada 5 – 13 martie 2019, la comanda Fundației Konrad Adenauer, PSD și PNL sunt aproape la egalitate în intenția de vot pentru alegerile europarlamentare.
Intenția românilor de a se prezenta la urne la alegerile europarlamentare a fost măsurată pe o scală de la 1 la 10, în care nota 1 înseamnă ”sigur nu voi vota”, iar nota 10 înseamnă ”sigur voi vota”. 11,8% dintre respondenți au ales varianta 1, 3,3% varianta 2, 3,2% varianta 3, 3,9% varianta 4. Varianta 5 a fost aleasă de 7,7% dintre respondenți, în timp ce pentru varianta 6 au optat 4,8% dintre români, pentru varianta 7 au optat 7,3%, iar pentru varianta 8 au optat 11%. 11,8% dintre respondenți au ales varianta 9, în timp ce doar 26,9% au declarat că vor merge sigur să voteze. 8,3% reprezintă non-răspunsuri.
Comparativ cu luna februarie 2019, crește foarte ușor procentul celor care declară că sigur vor vota, în contextul în care apropierea alegerilor pentru Parlamentul European duce la sporirea interesului pentru scrutinul din mai.
Dincolo de măsurarea intenției alegătorilor de a se prezenta la vot printr-o întrebare dedicată, întrebarea privind opțiunile de vot a oferit respondenților atât posibilitatea de a alege un partid/alianță politică, precum si de a opta pentru variantele ”nu merg la vot”, ”nu m-am hotărât”, ”Nu știu sau nu răspund”. În acest sens, potrivit datelor sondajului, 29,7% dintre respondenți declară că nu s-au hotărât cu cine vor vota, 11,8% declară că nu vor merge la vot, iar 4,8% nu știu sau aleg să nu răspundă la această întrebare.
Dintre românii care își exprimă o opțiune de vot clară, ceea ce reprezintă 58,5% din eșantion, 26,9% intenționează să voteze cu PSD, iar 26,3% cu PNL, cele două partide fiind practic la egalitate. Urmează Alianța 2020 USR-PLUS cu 15,3%, ALDE cu 9,3% și Pro România cu 9,1%. Ar mai depăși pragul electoral doar UDMR, care ar obține 5%. Pentru PMP și-au exprimat intenția de vot 4,4% dintre respondenți, în timp ce 1,1% au ales PNȚCD, 1% UNPR și tot 1% DEMOS. De precizat că Alianța 2020 și UNPR au fost măsurate pentru prima dată în sondajul din această lună. În martie față de luna precedentă, se observă că procentele cu care sunt cotate partidele politice înregistrează variații minime, cu excepția Pro România care crește cu aproximativ două procente.
La alegerile europarlamentare din luna mai 2019, rezultatul final al votului va fi influențat suplimentar de numeroși factori care nu pot fi cuantificați într-un sondaj de opinie, precum activitatea partidelor politice, mobilizarea organizațiilor politice, evenimente de impact pe agenda publică (de exemplu convocarea unui referendum în ziua votului), componența listei finale de candidați pe care o va prezenta fiecare partid, prezența efectivă la urne în ziua alegerilor sau volumul voturilor din afara țării.
În ceea ce privește prezența efectivă la urne în ziua alegerilor, Inscop Research a realizat o estimare pe baza unei întrebări dedicate (Pe o scală de la 1 la 10 în care nota 1 înseamnă sigur nu voi vota, iar nota 10 înseamnă sigur voi vota, indicați în ce măsură intenționați să vă prezentaţi la vot pentru alegerile europarlamentare, care vor fi organizate în luna mai 2019?). În condițiile în care luăm în considerare doar respondenții care aleg opțiunile 9 și 10 pentru a izola un segment de populație care declară un grad foarte mare de certitudine al prezenței la vot în ziua alegerilor (reprezentând 38,7% din populație, conform datelor sondajului de opinie) și corelăm aceste răspunsuri cu întrebarea privind opțiunile de vot, constatăm ușoare modificări ale procentelor obținute de partidele/alianțele politice măsurate. PSD, PNL, Alianța 2020 USR-PLUS ar obține mai multe voturi, în timp ce ALDE, Partidul Pro România și PMP ar pierde voturi. Astfel 29,1% dintre respondenți declară că ar vota cu PSD (comparativ cu 26,9% la întrebarea clasică), iar 27,1% cu PNL (comparativ cu 26,3% la întrebarea clasică). Urmează Alianța 2020 USR-PLUS cu 17,7% (15,3% la întrebarea clasică), Partidul Pro România cu 8,1% (9,1% la întrebarea clasică), ALDE cu 7,9% (9,3% la întrebarea clasică) și UDMR cu 5,2% (5% la întrebarea clasică). Sub pragul electoral s-ar situa PMP cu 3,7% (4,4% la întrebarea clasică), DEMOS cu 0,7% și PNȚCD cu 0,2%. Rezultatele acestei corelații trebuie analizate cu reținere având în vedere că se bazează pe un sub-eșantion mai mic (aproximativ 400 de subiecți), ceea ce duce la creșterea nivelului de eroare a datelor.
Sondajul Inscop Research a fost realizat în perioada 5-13 martie 2019, la comanda Fundației Konrad Adenauer pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor. Volumul eșantionului, de tip multi-stratificat, probabilistic, a fost de 1053 persoane, reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.
