Peste 58% dintre români și-ar susține la alegerile europarlamentare partidul/alianța din care face parte candidatul preferat pentru primărie, în timp ce aproape 40% ar prefera să voteze o altă opțiune la scrutinul pentru legislativul european. Iar peste 50% dintre români ar vota la toate tipurile de alegeri cu partidul pe care îl simpatizează, în timp ce 45.5% nu ar vota cu acelaşi partid la toate scrutinele, potrivit unui sondaj INSCOP.

50.6% dintre români cred că alegerile din acest an vor fi în general libere Foto: Arhivă

În prima parte a cercetării publicate joi de INSCOP , la comanda News.ro, românii au fost întrebați dacă după ce vor alege candidatul pentru poziția de primar a localității din care fac parte intenționează să voteze partidul/alianța din care face parte candidatul preferat și la alegerile europarlamentare.

Astfel, 58.1% dintre cei intervievați au spus că vor vota la alegerile europarlamentare cu partidul/alianța din care face parte candidatul preferat pentru primărie, iar 34.9% au spus că vor avea o altă opțiune. 2.9% au afirmat că nu s-au hotărât, 3.3% că nu merg la vot, iar 0.7% a fost procentul non răspunsurilor.

Au declarat că vor vota la alegerile europarlamentare cu partidul/alianța din care face parte candidatul preferat pentru primărie în special: votanții PSD-PNL, persoanele peste 60 de ani, cei cu educație primară, persoanele inactive și locuitorii din rural. Au spus că vor avea o altă opțiune la alegerile europarlamentare decât partidul/alianța din care face parte candidatul preferat pentru primărie mai ales: votanții ADU și ai AUR, persoanele cu educație superioară, gulerele albe, locuitorii din urbanul mare și angajații la privat.

Vot-partid la toate tipurile de alegeri

În ce privește stabilitatea/ instabilitatea votului la toate tipurile de alegeri, 50.5% dintre cei intervievați au fost de acord cu afirmația ”În general, dacă simpatizez cu un partid politic, votez cu acel partid la toate tipurile de alegeri (europarlamentare, locale, parlamentare, prezidențiale)”. La polul opus, 45.5% și-au exprimat acordul cu afirmația ”În general, dacă simpatizez cu un partid politic, NU votez cu acel partid la toate tipurile de alegeri (europarlamentare, locale, parlamentare, prezidențiale)”. 4% dintre participanții la sondaj au selectat „nu știu sau nu răspund la această întrebare”.

Votanții PSD-PNL, cei cu educație primară, persoanele inactive declară într-o proporție mai mare decât restul populației au spus că obișnuiesc să voteze cu partidul pe care îl simpatizează la toate tipurile de alegeri. De cealaltă parte, nu obișnuiesc să voteze cu partidul pe care îl simpatizează la toate tipurile de alegeri în special: votanții AUR, persoanele cu vârsta între 30 și 45 de ani, cei cu un nivel de educație mai ridicat, gulerele albastre sau albe, locuitorii din urbanul mare, angajații la privat.

Corectitudinea alegerilor

Cât privește percepția corectitudinii la alegeri, 50.6% dintre români au spus că sunt de părere că alegerile din acest an vor fi în general libere și corecte, în timp ce 45.8% au fost de părerea contrarie. 3.6% reprezintă procentul non-răspunsurilor.

Dintre persoanele intervievate, în special: votanții PSD-PNL și ai AUR, persoanele cu vârsta între 45 și 60 de ani, persoanele cu un venit mai ridicat, angajații la stat au fost de părere că alegerile din acest an vor fi în general libere și corecte. Iar de părere contrarie au fost mai ales: votanții ADU, locuitorii din București și persoanele cu un venit mai redus.

Influența știrilor false asupra alegerilor

Întrebați în ce măsură consideră că alegerile din 2024 (europarlamentare, locale, parlamentare si prezidențiale) vor fi afectate de dezinformare și știri false, 34.2% au spus că în foarte mare măsură, 37% în mare măsură, 19.4% în mică măsură, iar 7% deloc. 2.3% reprezintă procentul non-răspunsurilor.

Românii cu vârsta între 30 și 45 de ani, persoanele cu studii superioare, gulerele albastre sau albe, angajații la privat, au spus că sunt de părere că alegerile din 2024 vor fi afectate de dezinformare și știri false în foarte mare măsură (mai ales votanții AUR și ai ADU).

Iar de părere că alegerile din 2024 vor fi afectate de dezinformare și știri false în mare măsură au fost mai ales: votanții AUR, tinerii sub 30 de ani și persoanele cu vârsta peste 60 de ani, locuitorii din București sau din urbanul mare și din regiunea Nord Vest. Votanții PSD-PNL, persoanele cu educație primară, locuitorii din urbanul mic sau din rural, cei din regiunea Sud-Est sau Centru, cei cu un venit mai redus, angajații la stat au fost de părere într-o proporție mai ridicată decât media că alegerile din 2024 vor fi afectate în mică măsură sau deloc de dezinformare și știri false.

Metodologia cercetării

Datele au fost culese în perioada 22 -29 februarie 2024. Metoda de cercetare a fost interviuri (telefonice) prin intermediul chestionarului. Volumul eșantionului simplu, stratificat, de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.95%, la un grad de încredere de 95%.