Alianţa PSD-PNL ar reuși să ia 46,6% din voturi, dacă duminica viitoare ar fi alegeri europarlamentare, înregistrând o creștere procentuală de aproape 3%. Pe locul doi ar fi AUR (16,7%), care înregistrează o scădere de aproape 4%, iar pe trei Alianța Dreapta Unită (13.8%), care urcă cu un procent în preferințele românilor, conform ultimului sondaj realizat de INSCOP.

Aproape 60% dintre români s-ar prezenta la alegerile europarlamentare FOTO InquamPhotos Cornel Putan

În primul rând, a avut loc estimarea participării la vot pentru alegerile comasate europarlamentare și locale. Astfel, 59.2% dintre români declară că vor vota în mod sigur la alegerile europarlamentare și locale din 9 iunie, potrivit unui sondaj de opinie realizat de INSCOP Research, la comanda Agenţiei de presă News.ro

Pe o scară de la 1 la 10, în care 1 înseamnă că ”sigur nu” vor merge la vot și 10 ”sigur da” vor merge la vot, 14.7% dintre români au ales 1, 0.5% au ales 2, 2% au ales 3, 1.2% au ales 4, 6.6% au ales 5, 1.7% au ales 6, 3.2% au ales 7. 7.2% indică 8, 3.7% 9 și 59.2% indică 10.

Votanții ADU (76%) și ai PSD-PNL (69%), persoanele cu vârsta între 45 și 59 de ani (67%) și cei cu educație superioară (67%) declară într-o proporție mai mare decât media că vor merge cu siguranță la vot.

Intenția de vot pentru partide politice la alegerile europarlamentare raportată la respondenții care își exprimă preferința pentru un partid din listă, indiferent dacă declară că vin sau nu vin la vot în mod sigur, este de 74.4% din total eșantion.

Raportat la cei care au exprimat preferința pentru un partid din listă, indiferent dacă declară că vin sau nu vin la vot (74.4% din total eșantion), 46.6% dintre români ar vota cu alianța PSD – PNL (față de 43.7% în martie), 16.7% cu AUR (20.6% în martie), 13.8% cu Alianța Dreapta Unită (USR, PMP, FD) (13.7% în martie).

Pentru UDMR ar vota 5.1% dintre alegători (3.9% în martie), iar pentru SOS Romania ar vota 4.5% (6.4% în martie). Pro România ar obține 2.7% din totalul voturilor (3.7% în martie), Partidul Ecologist Român 2.4%, Partidul Verde 2% (Alianța AER 3.4% în martie), REPER 1.8% (0.9% în martie), iar PUSL 1.5%. 2.8% dintre respondenți își exprimă preferința pentru alt partid (3.7% în martie).

Potrivit directorul INSCOP, Remus Ştefureac, nivelul de interes pentru alegerile locale și europarlamentare este ridicat, însă nu și în rândul tinerilor. 

 ”Aproape 60% dintre români declară că se vor prezenta la alegerile europarlamentare și locale din 9 iunie. Chiar dacă cifra reală de prezență va fi mai apropiată de 50%, declarațiile participanților la sondaj indică un nivel ridicat de interes pentru cele două tipuri de alegeri, ceea ce este îmbucurător pentru democrația românească. Pe de altă parte, tinerii par în continuare ceva mai puțin mobilizați pentru a participa la exercițiul civic al votului. De asemenea, corelat cu nivelul mai scăzut de mobilizare a tinerilor, observăm că votanții AUR sunt mai puțin mobilizați decât votanții PSD sau ai Alianței Dreptei Unite – care sunt în acest moment cei mai siguri de faptul că se vor prezenta la vot”, a declarat Remus Ștefureac.

Directorul INSCOP Research a precizat că în ce privește intenția de vot aceasta crește în cazul alianței PSD – PNL și scade pentru AUR și SOS România.

„În ceea ce privește intenția de vot, constatăm o creștere a procentului pentru Alianța PSD – PNL și scăderi importante în cazul AUR și al SOS România. Practic, AUR împreună cu SOS România pierd cumulat în ultima lună aproximativ 6 procente de la 27% la 21% (minus 4 procente în cazul AUR și minus 2 procente în cazul SOS România). Reactivarea temerilor românilor față de război, dar și apropierea momentului alegerilor care pune votanții în fața unor alegeri responsabile este posibil să fi contribuit la această tendință negativă pentru cele două formațiuni”, explică Remus Ștefureac.

Metodologie

Datele au fost culese în perioada 12 – 20 aprilie 2024, iar metoda de cercetare a fost interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.95%, la un grad de încredere de 95%.