Doar doi din 10 români ar accepta să aibă în familie sau printre prieteni persoane de altă etnie, arată un sondaj de opinie realizat la comanda Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România "Elie Wiesel" privind percepția Holocaustului din România și a relațiilor interetnice.

Potrivit sondajului, relația românilor cu persoane de diverse etnii a fost măsurată folosind scala Bogardus, unde 1 este cea mai apropiată relație acceptată cu o minoritate ("membru de familie"), iar 7 cea mai depărtată ("nu ar trebui să vină în România"). Potrivit rezultatelor, arată sursa citată, "se poate observa că cea mai mare toleranță se regăsește în raport cu evreii (3,8) și maghiarii (4,1) și una semnificativ mai scăzută în raport cu romii (4,8) sau arabii (5,0)".

Aceste diferențe, menționează realizatorii sondajului, se modifică în funcție de mediul de rezidență al repondenților. "Astfel, arabii sunt mai puțin tolerați în mediul rural (5,1), romii mai puțin tolerați în mediul urban, iar evreii și maghiarii au obținut scoruri egale între toleranța în urban și rural", precizează comunicatul.

Distanța socială mai mică în raport cu evreii rezultă din faptul că aceștia sunt acceptați în familie (15%), în grupul de prieteni (16%) sau ca vecini (16%), într-o măsură mai mare decât celelalte minorități.

Nivelul distanței sociale (gradul de acceptare al celuilalt) arată o scădere a toleranței față de arabi (51% față de 46% în sondajul din 2015) și maghiari (29% față de 26% în 2015). În cazul romilor se observă o creștere a toleranței: 39% dintre respondenți consideră că aceștia nu ar trebui să vină în România sau doar să viziteze România, față de 41% în 2015. În cazul evreilor procentul rămâne același ca în 2015, 22%. De asemenea, se observă că în București gradul de acceptare față de evrei și maghiari este cel mai scăzut, raportat la media națională.

De asemenea, arată sondajul, se constată un trend descendent în ceea ce privește opinia pozitivă despre minorități. Astfel, maghiarii reprezintă o resursă valoroasă pentru țara noastră pentru 5% dintre respondenți (10% în 2015), iar germanii sunt apreciați de către 9% dintre intervievați (21% în 2015).

Romii sunt în continuare, potrivit rezultatelor sondajului, "o problemă sau o amenințare" pentru țara noastră, în opinia a 54% dintre intervievați (61% în 2015).

Se observă o creștere a celor care apreciază că romii "au mai multe drepturi în raport cu populația majoritară" (25% față de 17% în 2015). Același trend al opiniei este prezent și în cazul evreilor (10% față de 6% în 2015).

Potrivit sondajului, 33% (față de 28% în 2015) dintre cei chestionați consideră că Holocaustul a avut loc și în România. Dintre aceștia, 55% (69% în 2015) indică Germania drept principal responsabil pentru Holocaust. Numai 22% (19% în 2015) au identificat în mod corect faptul că guvernul Antonescu a fost principalul responsabil, mai arată respectivul sondaj.

Deși televiziunea rămâne principala sursă de informare despre Holocaust, ponderea acesteia s-a diminuat (42% față de 58% în 2015). Școala este în continuare o sursă minimală de informare pe acest subiect (12% față de 14% în 2015), în timp ce internetul este indicat drept sursa de informare în creștere (34% față de 23% în 2015).

Peste un sfert din respondenți (26%), în creștere față de anul 2015 (22%), consideră că în România "există partide și formațiuni politice care au mesaje antisemite".

Sondajul a fost realizat de Kantar-TNS la comanda Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România "Elie Wiesel", în perioada 14 septembrie-6 octombrie 2017.

Cercetarea s-a făcut pe un eșantion de 1.014 respondenți, reprezentativ pe medii de rezidență, educație, gen pentru populația de 18 ani și peste din România, având o marjă de eroare de ą 3%.

AGERPRES