Deși Olaf Scholz, cancelarul în funcție, este considerat deja principalul candidat al social-democraților la următoarele alegeri federale, germanii nu-l vor din nou, cum nu-l vor nici pe contracandidatul creștin-democrat, Friedrich Merz. În fruntea clasamentului se află un alt politician. Un ministru al Apărării la vremuri de război?

Potrivit unui sondaj recent al institutului de cercetare a opiniei INSA, pentru ziarul Bild, Scholz ar pierde duelul direct cu Merz. Doar 27% dintre cei chestionați ar vota pentru Scholz, în timp ce Merz a atins 34%, iar 35% nu-și doresc niciun politician drept cancelar.

Cu toate acestea, lucrurile ar sta altfel dacă Olaf Scholz va fi înlocuit, în propunerea social-democraților (SPD), de ministrul Apărării, Boris Pistorius. Pistorius ar primi 33%, iar Merz doar 29% din voturi.

Cel mai popular politician din Germania?

Un alt sondaj recent, al institutului de cercetare a opiniei Forsa, pentru „Trendbarometru” RTL/ntv, ajunge de asemenea la concluzia că Olaf Scholz ar trebui să renunțe la candidatura pentru funcția de cancelar. Aproximativ două treimi dintre cetățenii germani (67%) sunt în favoarea acestei variante și doar 21% dintre cei chestionați cred că Scholz ar trebui să candideze din nou la funcția de cancelar.

În statele din estul Germaniei, 62% au fost în favoarea alternativei ca Scholz să nu mai candideze. În Germania de Vest, procentul este de 68%. Dintre alegătorii SPD chestionați după alegerile federale anterioare, 63% au fost în favoarea demisiei lui Scholz.

Boris Pistorius este considerat, în prezent, cel mai popular politician al Germaniei. Cu 52,9%, el conduce clasamentul. Prim-ministrul bavarez Markus Söder (CSU) se află pe locul doi, iar Hendrik Wüst (CDU), prim-ministrul landului Renania de Nord-Westfalia, pe locul trei. Friedrich Merz este pe locul 5, iar Olaf Scholz este doar pe locul 15.

Boris Pistorius într-o discuție cu militari germani, Foto: Peter Kneffel / DPA / Profimedia

Cine e Pistorius?

Boris Ludwig Pistorius (n. 14 martie 1960, la Osnabrück) este un politician german social-democrat și ministrul federal al Apărării din 19 ianuarie 2023. Anterior, el a fost primar al orașului Osnabrück (2006-2013), ministru al Internelor și Sportului din Saxonia Inferioară (2013 – ianuarie 2023) și membru al parlamentului statului Saxonia Inferioară (2017 – ianuarie 2023).

Un prenume al său e după tată, celălalt după Boris Pasternak, celebrul autor rus al romanului „Doctor Jivago” și laureat al Premiului Nobel pentru Literatură, în 1958, premiu pe care nu l-a putut prelua, din motive politice. Fratele lui Boris Pistorius, Harald, este șeful departamentului de sport al Neue Osnabrücker Zeitung.

Pistorius are două fiice și e căsătorit cu politologa Julia Schwanholz, pentru a doua oară, din decembrie 2023. Prima sa soție, Sabine Pistorius, a murit de cancer, în 2015. Din octombrie 2016 până în primăvara anului 2022, el a fost într-o relație cu politiciana și jurnalista, Doris Schröder-Köpf.

În 1978, Boris Pistorius și-a luat diploma de liceu la Ernst-Moritz-Arndt-Gymnasium din Osnabrück și din 1978 până în 1980 a absolvit formarea profesională ca și comerciant en-gros și de comerț exterior. Și-a făcut apoi serviciul militar de bază, în regimentul 11 ​​antiaerien, absolvind ca și caporal.

Din 1981 a studiat dreptul la Universitatea din Osnabrück, Universitatea Westphalian Wilhelms din Münster și în 1982/83 la Université Catholique de l’Ouest (Angers/Franța). După șase luni ca avocat, s-a mutat la serviciul de stat al Saxoniei Inferioare, în 1991. Pistorius vorbește mai multe limbi străine (engleza, franceza și rusa). În liceu, limba rusă era una dintre materiile sale de examen.

Cariera politică

Boris Pistorius s-a alăturat SPD în 1976, la vârsta de 16 ani. El este membru al comitetului executiv al partidului social-democrat la nivel federal, din 8 decembrie 2017. Înainte de alegerile parlamentare din 2017, el era responsabil pentru politica internă. La alegerile din 2019 a candidat fără succes pentru președinția SPD, în duo cu colega sa de partid, Petra Köpping.

La alegerile de land din Saxonia Inferioară, din 15 octombrie 2017, Pistorius a candidat pentru prima dată în circumscripția Osnabrück-Vest și a câștigat mandatul cu 42,6% din voturi, în fața precedentului titular al CDU, Burkhard Jasper (33,9 %). La alegerile pentru cel de-al 19-lea parlament al landului Saxonia Inferioară, din 9 octombrie 2022, Pistorius și-a asigurat mandatul direct, cu 38,9 % din voturi.

În ianuarie 2023, el a demisionat din mandatul său de parlamentar de land, drept urmare a numirii sale ca ministru federal al Apărării. Pistorius a fost propus în cabinetul Scholz, în urma demisiei Christinei Lambrecht, pe 17 ianuarie 2023.

În calitate de ministru al Apărării, el a pledat vehement pentru o modernizare a Bundeswehr, pe fondul atacului rusesc asupra Ucrainei și și-a exprimat regretul, într-o scrisoare deschisă către membrii forțelor armate germane, cu privire la ceea ce el consideră a fi o planificare bugetară nesatisfăcătoare pentru ministerul Apărării.

Poziția față de Rusia

Potrivit Wikipedia.de, Pistorius a pledat multă vreme pentru un curs prietenos cu Rusia. În perioada în care a fost politician la nivel de land, el a fost membru al grupului de prietenie germano-rus, al Consiliului Federal, care a fost dizolvat în aprilie 2022. În 2018, Pistorius a spus că nu ar putea exista o politică europeană de pace fără Rusia, iar relațiile cu Rusia ar trebui să fie „prietenoase și critice”.

În mai 2022, însă, după atacul Rusiei asupra Ucrainei, Pistorius și-a schimbat poziția și l-a criticat aspru pe șeful statului rus, Vladimir Putin. El a numit poziția sa anterioară o „speranță înșelătoare”, s-a pronunțat în favoarea unei armate germane (Bundeswehr) puternice și a zis că Germania ar trebui să ajute Ucraina să câștige războiul.

Sursa menționează că, „tot în mai 2022, Pistorius a spus că există „conexiuni naturale cu Rusia”, pentru el. Cu toate acestea, cel mai târziu odată cu preluarea Crimeei”, el s-ar fi distanțat de aceasta poziție anterioară.

Distribuie Distribuie Comentarii