Majoritatea românilor chestionați în ultimul sondaj INSCOP, la comanda News, văd Rusia ca vinovată de războiul din Ucraina, iar dintre temerile legate de consecinte, cea mai mare e creșterea prețurilor și a costului vieții, iar doar apoi posibila atacare a unor state NATO de Moscova.

Românii se uită în primul rând la problema prețurilor FOTO Shutterstock

Întrebați cine cred că este principalul vinovat de declanșarea războiului din Ucraina, 49.2% dintre români menționează Rusia, 16.6% SUA, 7% Ucraina, 5.2% NATO, iar 2.6% UE. Nu știu sau nu răspund 19.4%., arată ultimul sondaj INSCOP .

Chestionați cine cred că va câștiga războiul din țara vecină, 39.4% dintre respondenți apreciază că Ucraina, 29.6% Rusia, iar 31% nu știu sau nu răspund.

Soluțiile văzute de români pentru încheierea războiului Captură sondaj INSCOP

64% dintre respondenți sunt de acord cu afirmația „pentru a se opri războiul, Rusia ar trebui să se retragă și să returneze Ucrainei teritoriile ocupate”(față de 63.3% în martie 2023), în timp ce 24.1% sunt de părere că ”pentru a se opri războiul, Ucraina ar trebui să facă anumite concesii Rusiei” „(față de 23.5% în martie 2023). 11.9% din totalul eșantionului nu răspund (față de 13.2% în martie 2023).

Temeri privind războiul din Ucraina

Întrebați care este cea mai mare temere privind războiul din Ucraina, 37.9% dintre români (față de 44.3% în martie 2023) indică problema creșterii prețurilor și a costului vieții, 30% (față de 27.6% în martie 2023) atacarea de către Rusia a unor țări membre NATO, iar 7.5% creșterea numărului de refugiați (față de 11.5% în martie 2023). 20.3% declară că nu au nicio temere privind războiul din Ucraina (față de 14.2% în martie 2023), iar 4.3% nu știu sau nu răspund (față de 2.3% în martie 2023).

Metodologie

Datele au fost culese în perioada 15 – 22 septembrie 2023. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1550 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.49 %, la un grad de încredere de 95%.