Agenția Spațială Europeană (ESA) pregătește o manevră riscantă prin care să apropie sonda Rosetta de cometa pe care o orbitează, 67P/Ciuriumov-Gherasimenko, pentru a putea să comunice cu modulul robotizat Philae, aflat la suprafața cometei, conform unui material publicat de Reuters.

Robotul Philae, aflat în "adormire" pe cometa 67P/Ciuriumov-Gherasimenko, s-a "trezit" sâmbătă 13 iunie la ora 20:28 GMT, când a transmis primul său mesaj către Pământ după o perioadă de șapte luni în care comunicarea a fost întreruptă. Philae, care a călătorit circa zece ani la bordul sondei spațiale Rosetta, a asolizat în 12 noiembrie pe cometa Ciuriumov-Gherasimenko, aflată la peste 510 milioane de kilometri de Terra, acțiunea constituind o premieră. După două salturi neprevăzute, robotul s-a oprit într-o zonă umbrită. Astfel bateriile sale solare nu s-au putut încărca, iar Philae s-a aflat în repaus din 15 noiembrie.

Cometa se apropie treptat de Soare — față de care se află în prezent la o distanță de aproximativ 200 milioane de km — și robotul a reușit să iasă din hibernare, reîncărcându-și bateriile datorită îmbunătățirii luminozității și creșterii temperaturii. Oamenii de știință speră că Philae va putea să-și reia programul de experimente pentru care a fost conceput.

Pentru a putea prelua datele obținute de Philae și pentru a le redirecționa spre Pământ, sonda Rosetta va trebui să se apropie mai mult de cometă — până la aproximativ 180 de kilometri de aceasta, față de distanța de 220 — 240 de km la care se află în prezent. Această manevră este foarte riscantă pe măsură ce cometa se apropie de periheliu (cel mai apropiat punct față de Soare al orbitei sale), punct pe care-l va atinge la 13 august. Materia cometei sublimată de apropierea Soarelui poate bloca echipamentele folosite de sonda Rosetta pentru a se orienta.

"În prezent această cometă este un obiect foarte, foarte activ. Pentru a vă imagina prin ce trece (sonda Rosetta) este ca și când vă conduceți mașina printr-o furtună de zăpadă", a explicat Elsa Montagnon, directorul adjunct al misiunii Rosetta.

În cadrul acestei misiuni, oamenii de știință speră să poată măsura raportul dintre hidrogen și deuteriu (izotop al hidrogenului) din gheața cometei, pentru a-l compara cu cel din apa de pe Pământ. De asemenea, cercetătorii doresc să se convingă dacă aceste corpuri cosmice conțin aminoacizi, molecule considerate esențiale pentru apariția vieții pe Pământ. Responsabilii misiunii doresc să înceapă cu niște experimente mai puțin riscante, cum ar fi cel de analizare a gazelor rezultate din procesul de sublimare. Dacă aceste experimente vor decurge normal se va lua decizia trecerii la cele de forare în corpul cometei, probabil peste câteva luni, conform lui Philippe Gaudron, managerul de proiect al misiunii modulului Philae.

Cometa 67P/Ciuriumov-Gherasimenko provine din Centura Kuiper, un nor de comete, asteroizi și planetoizi aflat în sistemul nostru solar, dincolo de orbita planetei Neptun (de unde și denumirea de obiecte transneptuniene). Identificarea compoziției sale chimice poate oferi noi date despre nebuloasa de praf și gaze fierbinți din care s-a născut Soarele și apoi restul sistemului solar, în urmă cu 4,6 miliarde de ani.

Lansată în 2004, Rosetta a parcurs deja peste 6 miliarde de kilometri prin spațiu. Această misiune are un buget de 1,3 miliarde de euro. După lansarea din martie 2004, Rosetta a orbitat de trei ori Pământul și o dată planeta Marte pentru a dobândi viteza necesară ajungerii la destinație.

Rosetta are anvergura de 32 de metri, de la un capăt la altul al panourilor solare care îi asigură necesarul de energie și care măsoară fiecare câte 14 metri lungime. Sonda este de 125 de ori mai mică decât cometa 67P, care are diametrul estimat la 4 kilometri. De dimensiunea unui frigider, modulul Philae cântărește 100 de kilograme.

Numele sondei, Rosetta, a fost ales după cel al pietrei din Rosetta, o stelă egipteană ce i-a permis lui Champollion să descifreze scrierea hieroglifică la începutul secolului XIX. Numele modulului de asolizare, Philae, provine de la obeliscul pe care se afla inscripția care a permis descifrarea hieroglifelor de pe piatra din Rosetta.

Cometa 67P/Ciuriumov-Gherasimenko poartă numele celor doi astronomi ucraineni care au descoperit-o în 1969. AGERPRES

.

Distribuie Distribuie Comentarii