Marius Bostan a fondat comunitatea Repatriot, prin intermediul căreia a consiliat mii de români și i-a ajutat să revină acasă, după ani petrecuți peste hotare. Într-un interviu pentru „Adevărul”, el explică ce soluții există pentru a convinge românii din diaspora să se conecteze cu țara.

România are a doua cea mai mare creştere a diasporei unei ţări, după Siria, țară care are „scuza“ unui război devastator. Potrivit unui raport al ONU privind migraţia , aproape 4 milioane de români locuiesc în altă ţară. Documentul datează din 2015, dar situația nu s-a schimbat.

De asemenea, potrivit unor informații date publicității din Institutul Național de Statistică, în 2021 România a înregistrat o scădere a populaţiei de patru milioane de persoane în ultimii 30 de ani, ajungând la nivelul din 1966. Urmările au fost grave pe plan economic și social, iar efectele nefaste persistă și în prezent.

Cifrele sunt explicabile dacă ținem cont de datele Eurostat, care arată că românii sunt cei mai expuși riscului de sărăcie şi excluziune socială din Uniunea Europeană . Potrivit sursei citate, în rândul statelor membre ale UE, cea mai mare pondere a persoanelor expuse riscului de sărăcie şi excluziune socială se înregistra în 2022 în România (34,4%), Bulgaria (32,2%), Grecia şi Spania (ambele cu 26%).

Românii care fac și treaba statului

În timp ce statul e incapabil să găsească soluții pentru oprirea exodului, există oameni care fac și treaba autorităților și încearcă să reconecteze diaspora cu țara și să-i convingă pe români să revină acasă.

Este și cazul lui Marius Bostan, un antreprenor român, omul care a fondat comunitatea Repatriot și este membru al Romanian Business Leaders, o organizație care cuprinde peste 500 de antreprenori români, iar companiile în care sunt implicați contribuie cu peste 10% la formarea PIB-ului României. Practic, scopul lui e să își convingă conaționalii din diaspora să vină acasă și să-i conecteze cu țara.

La întrebarea cum ar putea fi convinși românii să se întoarcă acasă, în țară, și ce înlesniri ar trebui să le dea statul, răspunsul lui Marius Bostan este unul complex.

„Cel mai important lucru nu sunt neapărat înlesnirile ci, mai ales, încrederea în viitor. Încrederea că statul este cinstit și corect, că România este o țară bună în care să muncești, să locuiești, să-ți crești copiii. Încrederea în clasa politică și în birocrația locală și de stat este scăzută, corupția este percepută ca având un nivel ridicat, serviciile publice de sănătate neperformante, iar sistemul de educație slab, neconsistent. Infrastructura de transport e văzută ca o problemă importantă de mulți dintre românii plecați”, explică fondatorul Repatriot, Marius Bostan.

Statul, autoritățile locale în primul rând, trebuie să găsească o formulă inteligentă în care să prezinte oportunitățile de acasă, determinarea de a îmbunătăți permanent lucrurile și de a promova oamenii cinstiți și deștepți în funcții importante, care să dea încredere mai multă, adaugă el.

Cum pot fi atrași românii din diaspora

Marius Bostan are și câteva exemple. O înlesnire, mai spune el, ar putea să fie în sensul promovării fondurilor europene, de exemplu, să se vadă clar că au acces la programele start-up cei care vor să-și deschidă o afacere în România.

„Adică să-i atragem pe cei cu spirit antreprenorial să-și facă o firmă în România. Primul program Diaspora Start-up început în 2016 a avut un succes, iar companiile pornite atunci aduc valoare României. Ar trebui repetat în cadrul Start-up Nation, dar și cu o componentă de asistență specifică. Pentru cercetători și cadre universitare să fie alocate granturi specifice pentru cei care doresc să revină în universități și în cercetare. Aici merită alocări cât mai mari, pentru a încuraja pe cei care vor să revină, am avea mult de câștigat. Apoi în fiecare grant de cercetare să fie acordate puncte suplimentare, dacă implici cercetători români din alte țări, să lucreze împreună cu cei de acasă”, detaliază el.

Diaspora ar rezolva și problema forței de muncă

Există și multe alte căi, cu mențiunea că multe dintre aceste înlesniri care le-ar putea fi acordate celor din diaspora nu implică nicio cheltuială pentru stat, ci doar politici inteligente.

„Am zeci de exemple de înlesniri necesare care au nevoie de buget și multe altele care nu au nevoie efectiv de bani publici. Se pot face multe lucruri cu bunăvoință și inteligență. De exemplu, în parteneriate cu companiile care oferă salarii competitive la nivel european, ar putea fi făcută o campanie de recrutare masivă din diaspora, pentru pozițiile care depășesc un salariu de 1.000-2.000 de Euro. Asta ar fi o mică investiție, necesară și suficientă pentru un prim pas, care poate fi făcută de companii împreună cu Guvernul”, punctează Bostan.

Posturile guvernamentale ar putea fi promovate și către românii bine pregătiți din afara României, este opinia sa. Iar partidele politice ar putea la rândul lor să întindă o mână acestor oameni.

„Mulți tineri au făcut școli de politici publice bune și ar vrea să revină. Partidele să încurajeze românii plecați să candideze la alegerile locale. Ar fi frumos, ca să nu zic necesar, ca în fiecare comună, oraș și consiliu județean să avem un consilier din Diaspora. Asta nu costă și dă un semn de încredere că România e a tuturor, nu cum e fals percepută că ar fi a baronilor. S-au cam dus baronii, au rămas doar mici baroneți, care nu cred că vor opune rezistență mare la lucrurile bine făcute. Dimpotrivă”, mai afirmă el.

De ce România e văzută în culori sumbre de Diaspora

Comunitatea pe care a fondat-o, Repatriot, prezintă multe cazuri de români care au revenit și fructifică diverse oportunități în țară. Totuși, el este de părere că nu toți românii plecați la muncă în străinătate văd oportunitățile existente în România.

„Din păcate observă prea puțin. Percepția românilor plecați este, din păcate, chiar mai proastă decât realitatea din țară și este cumva de înțeles. Ei au plecat de greu și se așteptă la mai mult, pentru că ei știu că se poate. Problemele existente aici sunt cumva și surse de oportunități pentru afaceri. Încă România nu are o competiție ridicată și este mult loc pentru performanță. Aici dacă faci lucrurile bine ai șanse mari. Până la urmă, românii din Diaspora trimit miliarde de euro în țară, care se concretizează în achiziții de terenuri agricole mai bine lucrate, în reparații de case vechi și construcție de case noi, diverse investiții mai mari sau mai mici sau bani care intră în consum, toate acestea generând locuri de muncă, încasări mai mari ale statului prin taxe, impozite”, mai arată el.

Marius Bostan amintește și că românii din diaspora au trimis an de an miliarde de euro în țară, bani de care a beneficiat și economia României.

Vestea proastă este, spune el, că o mică parte din acești bani au fost investiți pentru a produce alți bani. Vestea bună ar fi că lucrurile par că sunt pe cale să se schimbe.

„Ei fac asta de ani buni și putem spune că, practic, românii plecați sunt cei mai mari „investitor străini” în România. Fără ei eram aproape pierduți și împreună cu ei suntem mai puternici, mai relevanți. Din păcate, prea puțini bani au mers în dezvoltarea de afaceri. Cred că acesta va fi valul următor, al românilor inteligenți care vor dezvolta companii diverse în România, mulți dintre ei cu parteneri din țările de adopție. Fie că vorbim de construcții, de agricultură, servicii, turism, tehnologie avansată sau orice alt domeniu românii sunt cei mai buni investitori pentru că ei se adaptează imediat aici și nu vor pleca la primele semne de risc”, punctează Bostan.

Cum au făcut alții

Există țări care se pot lăuda cu povești de succes în „repatrierea” cetățenilor plecați uneori la mii și mii de kilometri, inclusiv peste ocean.

Este cazul Irlandei, țară care în anii 1960-1970 era una dintre cele mai sărace din Europa. Cu o politică inteligentă, Dublinul a reușit să-i convingă pe mulți dintre cei plecați să revină acasă și nu oricum. Mulți dintre ei au investit sume uriașe, iar companii de top din întreaga lume, unele conduse de irlandezi, s-au stabilit în Irlanda și au investit sume colosale. Astfel, în 2024, Irlanda este una dintre cele mai prospere țări din Uniunea Europeană, iar nivelul de trai a depășit state precum Franța, Germania sau Belgia.

Mai recent, un alt exemplu este cel al Indiei, care este pe cale să-și convingă elitele din diaspora să revină în țară.

„Eu cred că România e mult mai atractivă”

Întrebat care dintre cele două exemple i se pare cel mai bun pentru România, Marius Bostan are o viziune interesantă.

„Ambele experiențe merită studiate cu atenție de guvernanți și de decidenții din plan local și central din România. Irlanda are o diasporă mai mare decât populația. India are peste 1,4 miliarde locuitori și mulți revin nu numai pentru salarii, ci și pentru faptul că viața e ieftină în India. Dacă viața va fi bună în România, criminalitatea scăzută, atmosfera mai curată și prostia ținută mai departe de funcțiile importante cred că vor reveni acasă mulți români. Ar fi de promovat și partea bună din serviciile de sănătate – incontestabil, avem profesioniști foarte buni în domeniu”, este răspunsul său.

România s-a dezvoltat foarte mult în ultimii 20 de ani, apartenența la NATO și UE fiind decisive în acest sens.

„Noi, la Repatriot, le spunem tuturor din diaspora să se informeze, să vină cât mai des acasă și să observe, apoi să decidă, în cunoștință de cauză. Mulți români nu vor mai reveni să locuiască în România decât în vizite, în concedii. Dar ne dorim ca cei care nu sunt prea fericiți acolo, chiar dacă au venituri bune, să revină acasă. Cei curajoși și cu spirit antreprenorial e musai să aibă proprietăți și în România, afaceri și în România. În cazul Irlandei și Indiei a contat că guvernele au fost inteligente și au fost pro atragerii diasporei. Au tratat problema ca o prioritate națională și au încurajat liderii să emită mesaje de încredere. Eu cred că România e mult mai atractivă”, consideră Repatriotul.

A refuzat să plece în Canada

Marius Bostan a dezvăluit și că în urmă cu exact 30 de ani, el a avut o ofertă tentantă de a pleca definitiv în Canada. Erau cei mai dificili ani pentru România, anii de tranziție, ani în care inflația depășea 100%, iar marile companii de stat intrau rând pe rând în faliument, iar șomajul creștea de la o zi la alta.

„În 1994, după terminarea Facultății de Matematică – specializarea Informatică, am avut ocazia să plec în Canada ca informatician. Aveam un văr acolo și a venit cu o ofertă cu un salariu de vreo 30 de ori mai mare decât speram în România. Aici nu aveam casă, stăteam încă în căminul studențesc și aveam o fetiță care mă mobiliza în tot ceea ce făceam. Poate părea ciudat, dar mă gândeam cum să fie mai bine pentru noi și generația următoare și ce pot face eu în acest sens. Nu am stat în cumpănă prea mult, mi-am spus că voi reuși și aici, oricât ar fi de greu”, spune el.

Și a mai existat și un alt motiv pentru care a refuzat să părăsească țara, într-un moment în care cei mai mulți români nu știau cum și unde să plece pentru a-și putea asigura traiul.

„Nu puteam să accept că am recuperat România în 1989 de la comuniști și că trebuia să le-o cedăm din nou. Am fost implicat activ în acțiunea anticomunistă și pro-occidentală a studențimii din anii '90, am făcut opoziție lui Ion Iliescu și forțelor legate de Moscova. Dacă aș fi plecat cel mai mult mi-ar fi fost rușine de prieteni, care ar fi perceput-o poate ca o fugă de răspundere. Poate familia mea, greu încercată de comunism, m-ar fi iertat, m-ar fi înțeles. Îmi părea rău parcă și de vărul meu, care era destul de singur acolo, până au venit mai multe valuri de români bine pregătiți, care au fugit de situația economică și politică din țară.”, mărturisește Marius.

Admite însă că deznădejdea indusă de forțele criptocomuniste, aducerea minerilor și hoția au alungat din țară primele valuri de români.

„Situația economică a determinat valuri succesive de migrație, dar cel mai rău a fost că părea că nu există perspectivă, că instituționalizarea corupției din anii 2000 va fi veșnică. Apoi au plecat mulți oameni pentru a căuta cel mai bun loc de a-și pune în valoare însușirile native, pentru a explora, a cerceta, a crea sau a munci la un nivel ridicat de performanță. Mereu i-am privit cu drag pe cei care își asumă riscul de a pleca, de a explora, de a se conecta cu lumea largă dar am speranța că ei nu vor uita locurile natale, cimitirele unde sunt îngropați strămoșii care au făcut ca noi să existăm, spinările dealurilor frumoase ale României, munții semeți și apele frumos curgătoare. Sunt sigur că ei sunt ancora noastră de stabilitate dacă vin vremuri grele”, este mesajul său de suflet.

Cum i-a venit ideea „Repatriot”

Marius Bostan a povestit experiența Repatriot și povestea acestei comunități.

„Ideea de a iniția o mișcare de atragere înapoi a românilor care au plecat în număr mare exista în mintea mea cu mult înainte. Exista în mintea noastră a tuturor, pentru că toți aveam prieteni și rude care au plecat din țară. Chiar am fondat o companie cu un român din Torino cu mulți ani înainte și prima conferință Repatriot a fost la Torino. La un Summit Romanian Business Leaders am propus un proiect, am scris pagină împreună cu câțiva colegi și am prezentat-o plenului. A fost cel mai votat proiect în acel an și așa a devenit proiectul RBL care a mobilizat cea mai mare comunitate”, își amintește Bostan.

În tot acest timp, el a mobilizat resurse imense, a interacționat cu mii de oameni și și-a asumat sarcina de a-i consilia pe cei care i-au cerut ajutorul.

„Am prezentat sute de cazuri de antreprenori care au reușit, am mobilizat resurse, am interacționat direct cu peste 15.000 de români din afara granițelor, am premiat performanța și am oferit continuu consiliere pentru dezvoltarea afacerilor. Am făcut asta cu o echipă fabuloasă, care a investit timp și bani în acest proiect, am avut și sponsori generoși care au susținut ideea”, arată el.

Practic, românul a transformat Repatriot într-o acțiune, o mișcare inspirațională în foarte mare măsură.

„Noi atragem atenția că se poate și în România, că ne oferim să ajutăm, că punem umărul. E un umăr care te sprijină și câteodată e unul pe care poți plânge. E important că venim cu toată inima și asta se simte, o inimă care bate în același ritm cu cei cu care vorbim. Avem instrumente de sprijin, de mentorat, avem o familie mare - Romanian Business Leaders, cu multe proiecte generoase de antreprenoriat, educație și bună guvernare”, conchide Marius Bostan.