De aproape două săptămâni, angajații din învățământ cer creșterea salariilor, dar se lovesc de refuzul autorităților care susțin că nu sunt bani. Analistul Adrian Negrescu crede că statul ar avea soluții, iar sume uriașe ar veni din aducerea sub control a economiei gri, din investiții, iar pe termen scurt din reducerea privilegiilor altor salariați care nu plătesc impozite.

Protestele profesorilor, care solicită majorarea salariilor, ar putea fi urmate de cele ale altor bugetari, cu revendicări similare. Oficial, statul transmite că nu sunt bani pentru creșteri salariale, însă există experți care sunt de cu totul altă părere. Finalmente, potrivit unor surse din Coaliție, Guvernul ar fi dispus să dea o ordonanță de urgență prin care să asigure mărirea cu 1.000 de lei brut a salariilor personalului didactic și cu 400 de lei brut pentru personalul nedidactic, dar sindicaliștii din învățământ nu sunt mulțumiți nici de această ofertă.

Analistul economic Adrian Negrescu arată că statul ar putea obține bani frumoși dacă ar aduce sub control economia gri și dacă ar investi cu cap în economie. De asemenea, pentru a face rost de bani, statul ar trebui să recurgă la reducerea cheltuielilor publice, la o anumită disciplină financiară.

Prea mulți bugetari în România

Analistul crede, pe de altă parte, că în România există mult prea mulți bugetari, iar aici nu este vorba despre profesori și medici, care, o arată datele, sunt insuficienți.

„Polonia, o țară cu o populație dublă ca a noastră, are 800.000 de bugetari. Noi avem 1.200.000. Numai din această perspectivă, lucrurile ar trebui să funcționeze pe o strategie de reformă profundă în economie”, arată Negrescu.

O schemă prea stufoasă, cu peste un milion de bugetari face ca statul să aibă cheltuieli uriașe numai cu salariile acestora.

„Primul pas pe care trebuie să îl facem este să ne oprim să cheltuim banul public fără să ne uităm la venituri. Să facem o rectificare bugetară care să readucă cheltuielile publice în limita veniturilor reale pe care statul le va realiza în 2023. Să ne uităm mai mult la cum putem aduna bani din economia subterană care crește în România. Să ne uităm cum putem stopa această scurgere de bani mai ales în administrația publică locală pe tot felul de proiecte care nu au legătură cu dezvoltarea economică și cu susținerea economică, și mă refer aici la stadioane, la biserici, la piramide de borduri și hectare de panseluțe și să încercăm să strângem cureaua”, spune el.

În caz contrar, riscurile sunt uriașe, avertizează economistul: „S-ar putea ca o stare de incapacitate de plată să devină o variantă plauzibilă în condițiile în care nu luăm măsurile necesare.”

Reducerea economiei gri și investițiile, soluții „miraculoase”

Pe de altă parte, statul român ar putea face rost de sume uriașe, de neimaginat în acest moment. Există însă o problemă: acești bani nu pot fi obținuți peste noapte, iar autoritățile nu au găsit cheia unei comori din care să îi plătească pe profesori.

Însă, o adevărată comoară le face cu ochii an de an autorităților, fără ca acestea să pună mâna pe ea, deși ar aduce bani suficienți inclusiv pentru a majora salariile personalului din învățământ, dar și pentru a schimba cu adevărat România. Este vorba despre economia gri, pe care statul român e incapabil să o aducă la suprafață.

Potrivit ultimelor date ale Comisiei Europene, România este țara cu a doua cea mai mare economie subterană, evaluată la 29% din PIB, cu 15% peste media europeană. Aici intră banii pierduți de statul român din cauza muncii la negru, a facturilor fictive, vânzărilor de stocuri fără factură și a altor nereguli. Astfel, la un calcul simplu, ținând cont că PIB este de 290 de miliarde de euro, România pierde anual circa 100 de miliarde de euro. Iar dacă ar reuși să ajungă la media europeană de 15%, dintr-o dată ar reduce pierderile cu 50%, iar în fiecare an ar intra în economie 50 de miliarde de euro.

Din acești bani s-ar putea plăti inclusiv salarii mai mari, inclusiv în cazul Cenușăresei României, Învățământul. Dar și mai important este faptul că ar rămâne sume consistente, care ar putea fi investite în special în infrastructura rutieră și feroviară, dar și în exploatarea zăcămintelor de gaze din Marea Neagră. Iar aceste investiții ar aduce la rândul lor bani, care s-ar întoarce în economie.

Deși autoritățile ridică an de an neputincioase din umeri și nu găsesc soluții pentru a aduce sub control economia gri, alte țări arată că se poate. Austria, spre exemplu, a redus economia subterană la doar 6%. România, dacă ar reuși să o ducă măcar la 15%, ar beneficia în fiecare an de câte 50 de miliarde de euro, bani ca și „căzuți din cer”. „Așa ar fi practic bani destui pentru orice”, subliniază expertul.

Însă pentru asta, statul ar trebui să ia măsuri pe care arată de 30 de ani că nu e capabil să le ia. măsuri pe care le-au luat celelalte țări europene și care culeg acum roadele, spune economistul.

„Am putea reduce economia subterană dacă ne-am asuma un program foarte, foarte agresiv al tuturor afacerilor din economie. Asta ar însemna să nu mai poți emite facturi, tu, societate comercială, decât cu viza digitală ANAF. Astfel încât ANAF să monitorizeze în timp real, în baza unei platforme digitalizate, tot ce miscă bani în economie. Cu cât vom reduce mai mult din transferul de bani la negru, bani cash, cu atât vom reuși să aducem și economia gri la niste limite cât de cât acceptabile. E greu să-i faci pe români să renunțe la cash, e greu să-i determini să-și creeze un cont la bancă, e greu să determini firmele să încerce soluții de optimizare fiscală, dar altă șansă nu avem, decât printr-o digitalizare agresivă și chiar impusă a serviciilor care au legătură mai ales cu comerțul, cu zona asta de import export, care din punctul meu de vedere sunt cele mai expuse”, detaliază expertul.

Banii investiți în infrastructură s-ar întoarce în economie

Alți bani importanți din care s-ar putea susține inclusiv creșterile salariale ar veni din investiții. Însă statul român este campionul investițiilor neprofitabile, deși are la dispoziție inclusiv fonduri europene pe care e incapbil să le acceseze.

„Investim fără cap, investim în stadioane, săli de sport în comune în care nu mai există tineri, investim în biserici. Banii investiți astfel nu se întorc în economie. Banii investiți în infrastructură și în sistemul energetic s-ar întoarce automat în economie, s-ar regăsi în PIB și în bunăstarea românilor”, adaugă analistul.

Eliminarea privilegiilor, o soluție morală

O altă soluție ar reprezenta-o, pe termen mai scurt, eliminarea privilegiilor de care se bucură anumite categorii de salariați care nu plătesc impozite.

„Mai mult de 40% la sută din angajații din România sunt scutiți de la plata taxelor pe care ceilalți le plătesc. Avem sectoare întregi din economie, de la industria alimentară la agricultură, la IT și alte domenii în care nu se plătesc anumite impozite. Un fapt revoltător raportat la situația din celelalte industrii. Statul continuă să judece cu măsuri diferite economia și continuă să trateze din punct de vedere fiscal în mod diferit pe cei care au tupeul să dezvolte un business și pe cei care stau cu mâna întinsă la ajutorul public”, a încheiat Adrian Negrescu.