Este momentul în care o nouă arhitectură de securitate în Europa, singura capabilă să descurajeze Rusia și să asigure pacea, începe să fie construită de către NATO - anunță Corneliu Bjola, profesor de diplomație la Oxford. Într-un interviu pentru „Adevărul”, Bjola lansează termenul de „Pax Europaea”.

Războiul din Ucraina este departe de a fi încheiat, dar analiștii politici și diplomații se gândesc deja cum ar putea fi prevenite următoarele conflicte și ce e de făcut în acest sens.

Profesor de diplomație la Universitatea Oxford, Corneliu Bjola explică, într-un interviu pentru „Adevărul”, ce e de făcut pentru a ne pune la adăpost de noi războaie și lansează termenul „Pax Europaea”, pentru a desemna pacea noii Europe. În opinia sa, NATO ar trebui să găsească pe viitor un nou sistem de securitate pentru a tăia din start Rusiei și oricui pofta de război. Și o va face, e convins Bjola.

De ce e important summitul de la Vilnius

Dezangajarea Europei de Rusia reprezintă unul dintre elementele cheie pentru crearea unui sistem de securitate european, dar nu este suficientă, spune profesorul român Corneliu Bjola.

„Prevenirea unei noi agresiuni este la fel de importantă. O înghețare a conflictului în Ucraina ar permite Rusiei, după modelul deja testat în Transnistria și Georgia, să se regrupeze și să încerce din nou, în câțiva ani, în circumstanțe pe care le poate considera favorabile, să reînceapă campania sa neocolonială de agresiune în Europa de Est”, explică Bjola.

Ucraina este ținta principală, dar fără îndoială Moldova va urma, posibil și țările baltice, e avertismentul lui Corneliu Bjola.

„De aceea, este important ca Ucraina să aibă posibilitatea de a se apăra în fața oricărui fel de atac în viitor. Summitul NATO de la Vilnius este așteptat să înceapă să contureze o direcție care să permită crearea unui astfel de sistem în următorii ani. Deocamdată, nu există un consens pentru admiterea rapidă în NATO, dar este posibil să i se ofere anumite tipuri de garanții. Tipul de garanții și condițiile de activare sunt foarte importante de negociat, si mă aștept ca țările nordice, Marea Britanie și cele din est să fie foarte active în acest sens”, completează Bjola.

El este convins că NATO nu dorește să fie atrasă într-un conflict direct cu Rusia, dar nici nu dorește să permită Kremlinului să creeze o situație de haos și insecuritate permanentă în regiune: „Modelul folosit pentru Ucraina ar putea fi aplicat ulterior și în cazul Moldovei pentru a împiedica Rusia să-și continue acțiunile de subjugare a țării. Subiectul armelor nucleare tactice ale Rusiei, deja folosite în Belarus pentru a intimida și șantaja statele europene, ar trebui să facă, de asemenea, parte din discuție.”

Sistemul de securitate al NATO, perfectibil

Și asta nu e tot. Corneliu Bjola spune că doctrina nucleară a NATO, dar și faptul că Europa nu e capabilă să-și asigure singură securitatea sunt alte două puncte care necesită identificarea unor soluții.

„NATO are o doctrină de descurajare nucleară veche de 10 ani, care trebuie upgradată cât mai urgent. Al treilea subiect care ar trebui inclus în discuție este componenta europeană în cadrul NATO, în paralel cu consolidarea relațiilor din zona Indo-Pacifică. Acest război a demonstrat dependența mare pe care Europa o are încă față de SUA, dar și incapacitatea sa de a gândi în mod constructiv cum să dezvolte o strategie europeană de apărare în cadrul NATO”, a adăugat profesorul.

„Pax Europaea”, soluția la problemele viitoare

Pentru toate acestea, profesorul român Corneliu Bjola a lansat și termenul de „Pax Europaea“, pentru noua arhitectură de securitate de care Uniunea Europeană are nevoie și care ar trebui să descurajeze Rusia sau orice altă țară să recurgă la soluția războiului.

„Pe scurt, acesta este momentul în care o nouă arhitectură de securitate în Europa, pe care aș numi-o <Pax Europaea>, începe să fie construită. Un sistem de securitate în care Rusia va fi tratată, așa cum a fost în timpul Războiului Rece, ca un adversar agresiv, iar tendințele sale expansioniste vor trebui să fie stopate prompt, eficient și pe termen lung”, susține specialistul.

În viziunea sa, o astfel de strategie va trebui să aibă o componentă militară puternică, având NATO în centrul său și o componentă europeană în creștere, plus o doctrină de descurajare nucleară robustă, dar și o componentă economică, de izolare a Rusiei și diversificare a relațiilor cu alte regiuni.

Mai mult de atât, mai trebuie adăugat un amănunt. Noua strategie ar trebui să aibă și o componentă diplomatică, pe modelul Comunității Politice Europene care să reunească țările UE și țările din zona adiacentă din Orientul Mijlociu și Africa de Nord, chiar și cele din Asia Centrală, dar și una tehnologică, pentru a putea să permită Europei să rămână suverană în regiune din punct de vedere al spațiului informațional și inovației tehnologice, mai spune expertul.

„Trebuie înțeles că acest război este definitoriu pe noul model de ordine internațională care se naște acum, deoarece adresează imperative geopolitice nu doar pentru Europa, ci prin lecțiile sale și pentru zona Indo-Pacifică. Pax Europaea nu va fi dezvoltată ușor, deoarece «imperiul răului», cum l-a numit fostul președinte Reagan referindu-se la Rusia, nu va abandona ușor pretențiile sale neocolonialiste. Cu toate acestea, el va fi înfrânt și va rămâne la alegerea Rusiei dacă vrea să devină un stat care să îmbrățișeze civilizația europeană sau să își continue declinul prin dictatură, ură și militarism”, mai spune profesorul.

Contraexemplul austriac

Și pentru că mai există încă țări europene care susțin mai mult sau mai puțin Rusia, Corneliu Bjola a vorbit și despre cazul Austriei, stat care continuă să facă jocurile Kremlinului în Europa.

„Austria este un caz aparte, as spune, pentru că a demonstrat o o vulnerabilitate extremă față de influența rusă, atât înainte, cât și după invazie, ilustrată în mod infam de reverența umilitoare a fostei șefe a diplomației, Karin Kneissl, în fața lui Putin în august 2018, la patru ani după anexarea Crimeei. Partidul de extremă dreaptă și pro-Kremlin, FPO, conduce acum în sondaje și ar putea ajunge la putere anul viitor. Totuși, nu cred că vor avea nici capacitatea, nici voința de a schimba politica europeană față de Rusia”, crede profesorul.

Cu toate acestea, ceea ce se petrece în Austria trebuie privit cu multă atenție, iar la final să se tragă învățămintele necesare. E necesar ca toate statele europene să rupă orice legătură cu Rusia, conchide el.

„Cazul lor ne arată cât de important este ca statele europene să se elibereze de orice legătură energetică și economică cu regimul Putin. Austria, Ungaria și Serbia sunt în prezent cele mai dependente țări din Europa din punct de vedere energetic în relația cu Rusia. Nu e așadar o coincidență că ele sunt și cele mai ezitante în a condamna agresiunea Rusiei și politica sa neocolonială. O Europă liberă, democratică și prosperă se poate construi doar dacă se rupe complet de Rusia imperial“, punctează Corneliu Bjola.