Soluția neașteptată pentru protejarea sturionilor. Este inspirată de felul în care se păzesc băncile de hoți
Pentru protejarea populației de sturioni, un institut de protecție a mediului are un proiect în care pe bărci, plase și braconieri să fie împrăștiată o substanță astfel ca aceștia să nu poată nega că au pescuit ilegal nisetru, morun sau alte astfel de specii de pește
Sturion eliberat FOTO Garda de Coastă
Prezent la lacul de la Dumbrăvița pentru un proiect care să protejeze speciile de păsări ce cuibăresc în zonă, directorul general al Institutului Național de Cercetări Dezvoltare pentru Protecția Mediului (INCDPM) București, Deak Gyorgy, a anunțat că institutul are un proiect cu fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență pentru protejarea sturionilor.
Sturionii sunt pești care trăiesc în Marea Neagră, dar se înmulțesc în Dunăre și multe dintre aceste specii sunt în pericol, în special din cauza braconajului de pe fluviu. Carnea lor este apreciată, dar cele mai valoroase sunt icrele negre produse de aceștia.
Din acest motiv, institutul vine cu proiectul prin care speciile de sturioni aflate în pericol vor fi monitorizate de la Marea Neagră la Porțile de Fier. Braconierii, care reprezintă principalul pericol pentru nisetru, morun și alte specii, vor avea o surpriză.
Pescarii nu vor mai putea spune că nu ei au prins sturionul
„Avem un proiect PNRR care va implementa o rețea LoRaNet de la Marea Neagră până la Porțile de Fier ca să putem monitoriza online sturionii mari cu emițători ultrasonici, plus marcat extern cu emițători de alarmare. Surpriza va fi că o să se împrăștie o substanță – așa cum se întâmplă cu banii din bănci - care va rămâne atât pe barcă, pe plasă, cât și pe pescar, astfel că acesta nu va mai putea zice că nu el a prins sturionul”, a explicat Deak Gyorgy, director INCDPM București.
Prin acest proiect, institutul speră să poată reduce foarte mult fenomenul braconajului și să se ajungă chiar la eliminarea prohibiției. Deak Gyorgy spune că institutul are o experiență de peste zece ani în acest domeniu și cunoaște problemele care duc la declinul populației de sturioni.
Ca urmare, INCDPM a declarat „toleranță zero față de braconaj ”. În momentul în care este prins un sturion, emițătorul va trimite un semnal spre centru, astfel că va fi localizat pescarul. Acesta are la dispoziție 20 de minute să anunțe centrul de comandă de la INCDPM că a prins un sturion și să vină echipa să verifice eliberarea peștelui.
Deak spune că există diferite măsuri care se pot implementa pentru refacerea populației de pește, dar a ținut să atragă atenția că repopularea este o soluție, însă, dacă nu se elimină cauza care duce la declin, banii sunt aruncați pe fereastră.
Prohibiție la sturion din anul 2005
În 2005, în România s-a luat decizia de impunere a prohibiţiei la sturion pe zece ani. După un deceniu, măsura a fost prelungită pe o perioadă nedeterminată, fără ca pescarii din Sfântu Gheorghe sau Sulina care se ocupau cu acest tip de pescuit să primească vreo compensaţie.
Pe ce bază s-a luat decizia interzicerii pescuitului la sturioni în 2005? Conform datelor oficiale, în România, capturile de sturioni au scăzut constant de la aproximativ 280 de tone în anul 1995 la aproximativ 32 de tone în anul 1999. „Exploatarea excesivă din perioada 2002 - 2005, când pescuitul comercial era încă permis, este documentată prin datele oficiale aprobate de Secretariatul Convenţiei privind comerţul internaţional cu specii de faună şi floră ameninţată (CITES)“, declara biologul Marian Tudor, directorul Institutului Delta Dunării din Tulcea.
Cea mai recentă evaluare a Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii, o organizaţie internaţională dedicată conservării resurselor naturale, a inclus România pe lista ţărilor în care sturionii sunt pe cale de dispariţie.
În urmă cu un an, organizaţia WWF România atrăgea atenţia că o specie de sturion a dispărut deja din Dunăre, în timp ce celelalte specii sunt pe cale de dispariţie și făcea un apel la un plan naţional pentru salvarea acestora. Specia dispărută este viza , care a fost înregistrată oficial ca dispărută din apele Dunării. În acelaşi pericol se află cega şi nisetrul - alte două specii de sturion.
Sursa: adevarul.ro