Războiul din Ucraina va intra în al patrulea an, de la sfârșitul lunii februarie, iar discuțiile despre pace sunt mai dese ca oricând. Un cunoscut expert în analiză de risc explică, pentru „Adevărul”, în ce condiții s-ar putea încheia un armistițiu și cine ar trebui să fie printre garanții liniștii.

Sute de mii de militari ucraineni și ruși au murit în cei trei ani de război, iar alții sunt invalizi și nu vor mai putea duce o viață activă. Lor li se adaugă probabil sute de mii de victime colaterale, civili surprinși de ploaia de rachete și bombe. Cifrele exacte nu se vor cunoaște probabil niciodată, în condiția în care propagandiștii celor două tabere evită să vorbească deschis despre propriile pierderi.

Tot mai multe planuri de pace

În plus, Ucraina este decimată, iar pagubele suferite de infrastructura și economia acestei țări s-ar cifra la sute de miliarde de euro. În tot acest timp, țara a supraviețuit grație sutelor de miliarde de dolari și de euro injectați de aliați, pentru ca Ucraina să nu intre în faliment.

Încă de când a izbucnit războiul, mai multe planuri de pace, unele de-a dreptul fanteziste, altele mai aproape de realitate, au fost vehiculate și circulă în spațiul public.

Ultimele luni au adus însă și schimbări esențiale. Câștigarea alegerilor din SUA de către Donald Trump poate fi privint în acest mod, deși numeroși experți consideră că nici Kamala Harris nu ar fi fost dispusă să mai sprijine foarte mult timp Ucraina.

Tot în ultimele luni, războiul din Ucraina pare să fi intrat în altă etapă, iar semnalele primite tot mai des sunt că cele două tabere ar fi dispuse dacă nu să încheie pace, cel puțin să inițieze primele discuții serioase în acest sens. În ultimele săptămâni, președintele Zelenski și-a schimbat tot mai mult tonul, iar recent a ajuns să admită că ar fi dispus să încheie pace cu Rusia chiar și cu prețul unor pierderi teritoriale provizorii. Într-un interviu pentru Sky News , el a explicat cum ar vedea pacea și până unde ar fi dispus să meargă cu concesiile pentru a pune capăt războiului. Concret, Zelenski a anunțat atunci că Ucraina este dispusă să cedeze teritoriu Rusiei pentru a pune capăt războiului , dar în schimb cere ceea ce până acum i-a fost refuzat dinspre Washington, Berlin sau Paris.

Modelul coreean și în Ucraina

Mai exact, liderul de la Kiev cere acceptarea Ucrainei în NATO, urmând ca teritoriile pierdute să fie recuperate de la Federația Rusă, ulterior, prin tratative. Conform unor planuri de pace, între Federația Rusă și Ucraina ar urma să fie instituită o zonă demilitarizată, exact ca în Coreea, prin care s-a consființit împărțirea acestei țări în Coreea de Nord și Coreea de Sud. La fel cum Statele Unite ale Americii garantează securitatea Coreei de Sud, Washingtonul ar trebui să garanteze și securitatea Kievului. Nu este însă foarte clar cum, sub ce formă.

Potrivit Wall Street Journal , acesta ar fi planul principal pe care l-ar urmări Donald Trump pentru a pune capăt războiului. Înghețarea conflictului pe linia frontului actual și crearea unei zone demilitarizate în estul Ucrainei ar fi ingredientele de bază. Potrivit sursei citate, vestea proastă pentru ucraineni ar fi că Statele Unite ale Americii nu ar intenționa să dea undă verde integrării Ucrainei mai devreme de peste 20 de ani. Vestea bună ar fi că în tot acest timp Statele Unite ale Americii ar continua să le livreze arme și să susțină financiar Ucraina. Însă cum anume se vor întâmpla toate acestea și cum ar urma să arăte o posibilă zonă demilitarizată în Ucraina și cine ar trebui să garanteze securitatea Kievului sunt în acest moment mai degrabă întrebări fără un răspuns 100% sigur.

De ce e important ca Ucraina să fie susținută

Expertul în securitate Veronica Anghel , cercetător la Institutul Universitar European de la Florența, a explicat pentru „Adevărul”, la ce am putea să ne așteptăm. În opinia ei, președintele Volodimir Zelenski a fost singurul care a venit cu un plan de pace concret, însă Federația Rusă nu a fost un partener de bună credință. Și chiar dacă cele două state au purtat în primăvara anului 2022 discuții oficiale, în Belarus și Turcia, acestea au fost sortite eșecului.

„Președintele Zelenski a avut un plan pentru pace de la începutul războiului. Acesta include independența și suveranitatea Ucrainei, Rusia nu a acceptat acest plan și cere în continuare capitularea Kievului și neutralitatea țării în afara NATO”, spune Veronica Anghel.

Ea consideră că orice eventuală înțelegere trebuie să pornească de la faptul că independența Ucrainei nu este negociabilă și că această țară are dreptul să decidă singură dacă vrea să facă parte dintr-o anumită alianță.

„Dacă se va ajunge la masa negocierilor și Ucraina trebuie să renunțe la independența de a-și alege viitorul, aceasta va fi o confirmare a victoriei Rusiei. Fără garanții de securitate pentru Ucraina, războiul va continua până când va fi un guvern pro-rus la Kiev sau o Rusiei înfrântă, în retragere și preocupată de probleme interne”, mai spune experta.

Condiția ca în Ucraina să poată exista o zonă demilitarizată

Veronica Anghel, care a fost de curând prezentă în zona demilitarizată dintre Coreea de Nord și Coreea de Sud. Conform unor informații din rândul republicanilor apropiați lui Donald Trump, într-un mod asemănător ar putea fi organizată o altă zonă demilitarizată între Ucraina și Federația Rusă. Veronica Anghel crede însă că o astfel de zonă demilitarizată va fi greu de aplicat în Ucraina și explică și de ce.

„Zona demilitarizată este un model unic, acceptat inițial ca o situație temporară in 1953, și greu de aplicat în Ucraina. Ca și Germania de Vest, Coreea de Sud are garanții puternice de apărare din partea SUA. Angajamentul SUA rămâne ferm în apărarea Coreei de Sud și astăzi. Acesta include întreaga gamă a capacităților nucleare, convenționale și de apărare antirachetă. Ca un scenariu asemănător să se aplice Ucrainei, ar trebui ca cele două părți să stabilească granițe teritoriale clare între teritoriile ocupate care ar deveni afiliate Rusiei, iar restul țării ar urma să fie imediat integrat în NATO”, explică Veronica Anghel.

Alături de Statele Unite, China ar trebui să se implice onest în menținerea păcii și să își asume o responsabilitate uriașă. Nu este foarte clar cum se va întâmpla acest lucru, însă de-a lungul timpului președintele Zelenski a făcut de mai multe ori apel la președintele Xi Jinping pentru ca Beijingul să-și asume un rol important în încheierea și menținerea păcii.

„China ar trebui să fie un alt garant al acestei înțelegeri. Fără garanții de securitate NATO asupra fie și a unei părți din teritoriul suveran al Ucrainei, Rusia nu are niciun motiv să își opreasca atacul”, conchide Veronica Anghel.