Alexandr Lukașenko a dispus ca trupele sale să fie testate pentru „pregătirea de luptă”, în contextul în care există informații că soldații ruși sosesc în număr mare în Belarus cu trenul. Lukașenko a anunțat, după atacul asupra Podului din Crimeea, că va desfășura o „forță militară comună” cu Moscova.

Anunțul aliatului lui Putin a venit în contextul în care șeful serviciilor secrete ale țării a declarat că se așteaptă să vadă un „punct de cotitură” în invazia lui Vladimir Putin în următoarele luni.

Agenția de știri belarusă BelTA a relatat marți că Consiliul de Securitate al Republicii Belarus „a început un test al forțelor armate ale Belarusului în conformitate cu instrucțiunile șefului statului', reluând astfel retorica rusă care a precedat invazia Ucrainei cum că efectuează exerciții militare la graniță, scrie Daily Mail.

„Testul este cuprinzător și acoperă cele mai importante aspecte privind pregătirea unităților armatei pentru îndeplinirea misiunilor lor”, a raportat BelTA, precizând că unitățile vor exersa „trecerea la starea de pregătire pentru luptă” prin exerciții de marș, exerciții de desfășurare și misiuni de pregătire pentru luptă.

Acest anunț a generat temeri că trupele belaruse s-ar putea alătura în război forțelor rusești care se străduiesc să cucerească și să mențină controlul asupra teritoriilor din estul Ucrainei.

Rusia aduce drone în Belarus

Adăugând la aceste îngrijorări, serviciile de informații ucrainene au declarat marți că Rusia continuă să maseze „drone kamikaze” în Belarus. De asemenea, Minskul plănuiește să trimită „13 trenuri care transportă muniție din arsenalele și bazele de depozitare ale forțelor sale armate”, potrivit Kiev Independent.

„Până la 10 octombrie, Rusia a adus în Belarus 31 de drone Shahed-136 de fabricație iraniană și intenționează să mai transfere încă opt până la 14 octombrie, informează Ministerul ucrainean al Apărării', mai scrie publicația citată. Rusia a folosit inclusiv drone iraniene în atacurile aeriene de amploare care au lovit luni și marți în toată Ucraina.

Minskul a precizat marți că contingentul de trupe belaruse desfășurate alături de forțele rusești este un grup „pur defensiv” al cărui unic scop este apărarea granițelor fostei republici sovietice, strâns aliniată cu Rusia.

Ce ascunde Lukașenko

Cu toate acestea, limbajul folosit pentru a minimiza activitatea militară a Belarusului a făcut ecou insistențelor Moscovei, în săptămânile și lunile care au precedat invazia lui Putin din 24 februarie, cum că nu își va trimite forțele peste graniță. În același fel, de pildă, în mai 2021, ministrul apărării, Serghei Șoigu, a ordonat o inspecție rapidă a „pregătirii de luptă” a districtelor militare rusești.

Putin a negat în mod constant că are planuri de invazie, în timp ce oficialii de la Kremlin au declarat că acumularea uriașă de zeci de mii de soldați și de echipamente avea drept singur scop antrenamente militare. Lukașenko a permis trupelor rusești să intre în țară sub pretextul unor exerciții militare în lunile dinaintea lansării de către Moscova a operațiunii sale militare în Ucraina.

Luni, reporterul Jason Jay Smart de la Kyiv Post a citat o sursă belarusă care a dezvăluit: "Soldații ruși intră în Belarus cu trenul. Călătoresc în vagoane de vite – doar că vin într-o cantitate uriașă. Sunt valuri de trenuri care sosesc".

Lukașenko a pretins că grupul operativ comun cu Rusia este un răspuns la o amenințare clară la adresa Belarusului din partea Kievului și a susținătorilor săi din Occident. El a susținut în mod nefondat că Lituania, Polonia și Ucraina antrenează „radicali” belaruși pentru a comite atacuri teroriste.

Potrivit lui Lukașenko, cele două țări au început să își combine o parte din forțele militare la scurt timp după explozia de pe podul peste strâmtoarea Kerci, care leagă Crimeea ocupată de Rusia.

Declarațiile liderului belarus au stârnit furie în Europa, Comisia Europeană îndemnând Belarusul să se abțină de la orice implicare în „întreprinderea brutală și ilegitimă” a Rusiei, contrară principiilor Cartei Națiunilor Unite și dreptului internațional.

Reacția G7

Liderii G7 au declarat marți că planul lui Lukașenko de a desfășura forțe comune cu Rusia este o nouă manifestare a complicității cu Moscova și au atenționat Minskul să „nu mai încurajeze" războiul lui Vladimir Putin în Ucraina.

„Anunțul unui grup militar comun cu Rusia constituie cel mai recent exemplu de complicitate a regimului belarus cu Rusia', au transmis liderii G7 într-un comunicat, îndemnând „regimul Lukașenko să respecte pe deplin obligațiile sale în temeiul dreptului internațional”.

Minskul a subliniat că măsura este „pur defensivă”: „subliniem încă o dată că sarcinile grupării regionale de forțe sunt pur defensive. Toate activitățile desfășurate în acest moment au ca scop furnizarea unui răspuns suficient la acțiunile din apropierea granițelor noastre', a declarat ministrul belarus al apărării, Viktor Hrenin.

"Nu va fi vorba doar de o mie de soldați", a declarat Lukașenko în timpul unei întâlniri cu aparatul său de securitate, luni, la Minsk, potrivit agenției de presă de stat Belta, citată de Bloomberg.

Lukașenko a declarat că a decis împreună cu Vladimir Putin să desfășoare aceste trupe după ce s-au întâlnit săptămâna trecută la Sankt Petersburg pentru a discuta despte „deteriorarea" situației la granițele vestice ale Rusiei și Belarusului. El a reiterat că principala sarcină a armatei sale este să prevină extinderea războiului în Belarus.

Predicția serviciilor secrete belaruse

Marți, Ivan Tertel, președintele Comitetului pentru Securitatea de Stat din Belarus (KGB), a apreciat că Putin va vedea un „punct de cotitură” în favoarea Rusiei în perioada noiembrie-februarie.

„Dacă Federația Rusă va desfășura o campanie de mobilizare de calitate, va pune la dispoziția grupului său mijloace tehnice și arme avansate, atunci operațiunea militară va intra într-o fază cheie', a spus Tertel. „Potrivit estimărilor noastre, un punct de cotitură va avea loc în perioada noiembrie anul acesta - februarie anul viitor”.

Ca răspuns la amenințarea tot mai mare, Ucraina a declarat că își întărește granița cu Belarus, temându-se de un nou avans rusesc în nordul țării.

Ucraina își consolidează granița din nord

„Se întreprind acțiuni active pentru a consolida unitățile sistemului MIA [Ministerul Afacerilor Interne] de la granița cu Republica Belarus', a declarat luni ministrul adjunct al Afacerilor Interne al Ucrainei, Igor Bondarenko.

Ministerul ucrainean de Interne a mai precizat că „[...] Bondarenko a inspectat secțiunea de la frontiera de stat cu Republica Belarus. În timpul vizitei, a fost verificată disponibilitatea unităților Ministerului Afacerilor Interne de a respinge o potențială agresiune de pe teritoriul Republicii Belarus''.

Ministerul a adăugat că s-a „implicat în mod activ în construcția de fortificații, unitățile structurale sunt întărite cu o componentă de foc, ceea ce consolidează în mod semnificativ liniile noastre de apărare”.

Alexander Alesin, un analist militar belarus independent, afirmă că Belarus ar putea găzdui între 10.000 și 15.000 de soldați ruși, care, împreună cu propria armată, ar putea forma o forță comună de până la 60.000 de oameni. Numai că, susține el, Minskul nu este dispus să desfășoare trupe în Ucraina.

Kremlinul, potrivit unor rapoarte, dorește ca vecinul său să găzduiască arme nucleare rusești. „Rachetele Iskander-M au fost deja desfășurate în Belarus. Acestea ar putea fi echipate cu focoase nucleare cu o capacitate de 50 de kilotone și o rază de acțiune de 500 de kilometri”, a explicat Alesin.

Analistul a spus că unele bombardiere bieloruse Su-24M au fost modificate în fabricile rusești pentru a transporta bombe nucleare, doar că „Minskul stipulează în mod specific că desfășurarea de arme nucleare rusești în Belarus ar fi posibilă numai dacă armele nucleare (americane) ar fi desfășurate în Polonia vecină”.