La aproape patru luni de când Ucraina a lansat ofensiva sa fulgerătoare în regiunea rusă Kursk, mesajele text trimise de o parte dintre soldații ce luptă acolo înfățișează tabloul sumbru al unei bătălii al cărei rost nu-l înțeleg în totalitate și pe care se tem că ar putea să o piardă, relatează BBC. „Situația se înrăutățește pe zi ce trece”, „Nu vedem scopul. Pământul nostru nu este aici”, spun ei.

BBC s-a aflat în legătură prin Telegram cu câțiva soldați ucraineni ce slujesc în Kursk și care au vorbit sub rezerva anonimatului. BBC le-a schimbat numele pentru a le proteja identitatea.

Soldații se plâng de vreme rea și epuizare din cauza privării cronice de somn pe fondul bombardamentelor continue ale Rusiei, inclusiv cu bombe aeriene ghidate de trei tone.

În plus, ucrainenii sunt în retragere, după ce forțele ruse au început să recucerească treptat teritoriul pierdut.

„Această tendință va continua. Este doar o chestiune de timp”, a scris Pavlo pe 26 noiembrie.”

Pavlo a povestit despre oboseala profundă pe care o resimt, lipsa rotațiilor, dar și despre faptul că noile unități care sosesc, formate în mare parte din bărbați de vârstă mijlocie, sunt aduse adesea direct din alte părți ale frontului, cu prea puțin timp de odihnă între operațiuni.

Sunt plângeri obișnuite în circumstanțele cu siguranță dificile, în care există o presiune uriașă din partea inamicului, mai ales la apropierea iernii. Dar dacă e de așteptat ca optimismul să nu fie la cote înalte, în schimb tonul mesajelor duce cu gândul că lipsa motivației e de fapt principala problemă.

Unii soldați își pun întrebarea dacă unul din obiectivele declarate ale operațiunii - de a deturna soldații ruși de pe frontul estic al Ucrainei - chiar a funcționat.

Ordinele de acum, au spus ei, sunt să rămână pe această mică fâșie de teritoriu rus până când noul președinte american va sosi la Casa Albă la sfârșitul lunii ianuarie și va impune politici diferite.

„Sarcina principală cu care ne confruntăm este să menținem maximul de teritoriu până la inaugurarea lui Trump și începutul negocierilor”, a spus Pavlo. „Pentru a-l schimba pe ceva, ulterior. Nimeni nu știe cu ce.”

În acest sens, la finalul lunii trecute, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a indicat că ambele beligerante se raportează la schimbarea administrației în SUA.

„Sunt sigur că [Putin] vrea să ne împingă afară până pe 20 ianuarie. Este foarte important pentru el să demonstreze că are controlul asupra situației. Doar că el nu controlează situația”, a spus el.

Miza păstrării teritoriului în regiunea Kursk

Pentru a ajuta Ucraina să dejoace contraatacurile rusești în Kursk, SUA, Marea Britanie și Franța au dat Kievului permisiunea să folosească arme cu rază lungă de acțiune asupra unor ținte din Rusia.

Totuși, soldații care au vorbit cu BBC spun că aceste atacuri, posibil devastatoare pentru ruși și posturile lor de comandă și depozitele de muniție, sunt succese îndepărtate de realitatea lor zilnică.

„Nimeni nu stă într-un șanț rece și se roagă pentru rachete. Trăim și luptăm aici și acum. Și rachetele zboară în altă parte”, a spus Pavlo.

„Nu vorbim despre rachete”, spune și Miroslav. „În buncăre vorbim despre familie și rotație. Despre lucruri simple.”

Dat fiind avansul Rusiei în est, unde numai în octombrie trupele Moscovei au ocupat circa 500 km pătrați de teritoriu ucrainean, cel mai mult din primele zile ale invaziei la scară largă, menținerea ofensivei din Kursk devine o necesitate, notează BBC.

Totuși, aici Ucraina a pierdut deja aproximativ 40% din teritoriul pe care l-a ocupat în august.

„Cheia nu este să cucerești, ci să menții, or ne luptăm puțin în privința asta”, a spus Vadim, care e de părere că operațiunea din Kursk rămâne vitală.

„Chiar a reușit să deturneze unele forțe [rusești] din regiunile Zaporojie și Harkov”, a spus el.

Camarazi ai săi apreciază însă că ar fi fost mai important să lupte pe frontul de est decât să ocupe o parte a Rusiei.

„Locul nostru ar fi trebuit să fie acolo [în estul Ucrainei], nu aici, pe pământul altcuiva”, a spus Pavlo. „Nu avem nevoie de aceste păduri din Kursk, în care am lăsat atât de mulți camarazi.”

Sunt prezenți soldați nord-coreeni pe front?

Atât Ucraina, cât și presa internațională au relatat despre prezența a circa 10.000 de soldați nord-coreeni care au fost trimiși pentru se alătura contraofensivei ruse, dar soldații cu care a vorbit BBC spun că nu au luat contact cu ei până acum.

„Nu am văzut și nu am auzit nimic despre coreeni, vii sau morți”, a răspuns Vadim, întrebat fiind despre aceste relatări.

Pe de altă parte, armata ucraineană a difuzat înregistrări despre care spune că sunt interceptări ale comunicațiilor radio nord-coreene.

Soldații spun că li s-a cerut să captureze cel puțin un prizonier nord-coreean, de preferință cu documente.

Li s-a spus despre recompense - drone sau permisie suplimentară - oferite oricui ar lua prizonier un soldat nord-coreean.

„Este foarte greu să găsești un coreean în pădurea întunecată din Kursk. Mai ales dacă nu este aici”, a observat Pavlo, nu fără sarcasm.

Paralele cu capul de pod din Krinki

Veterani ai operațiunilor anterioare care au eșuat fac o paralelă între ceea ce se întâmplă în Kursk și eforturile de a menține un cap de pod la Krinki, pe malul stâng al râului Nipru, la aproximativ 40 km în amonte de orașul eliberat Herson.

Văzut ca o potențială rampă de lansare pentru progrese în adâncimea teritoriului deținut de Rusia în sudul Ucrainei, acest cap de pod pentru apărarea căruia ucrainenii s-au luptat luni bune (octombrie 2023-iulie 2024) a fost în cele din urmă pierdut.

A fost o operațiune în care se crede că circa 1.000 de soldați ucraineni au fost uciși sau au fost dați dispăruți.

În opinia unor soldați, acea bătălie a fost menită să distragă atenția de la lipsa de progrese în altă parte și temerea lor e să nu se întâmple la fel și în Kursk.

„Idee bună, dar implementare proastă”, spune Miroslav, un ofițer maritim care a servit la Krinki și se află acum la Kursk.

„Impact în media, dar niciun rezultat militar.”

Analiștii militari insistă însă că, în pofida tuturor acestor greutăți, campania din Kursk joacă în continuare un rol important.

„Este singurul domeniu în care păstrăm inițiativa”, a declarat pentru BBC Serhii Kuzan, de la Centrul de Securitate și Cooperare din Ucraina, care admite că forțele ucrainene se confruntă cu „condiții incredibil de dificile” în Kursk. El remarcă că totuși și Rusia dedică resurse ample pentru a le alunga de acolo, pe care cu siguranță ar prefera să le folosească în altă parte.

„Cu cât putem ține mai mult acest front în Kursk - cu echipament adecvat, artilerie, Himars și, bineînțeles, arme cu rază lungă pentru a le lovi ariergarda - cu atât mai bine”, a spus el.

În ceea ce-i privește, comandanții de rang înalt sunt în favoarea operațiunii din Kursk, susținând că Ucraina continuă să culeagă roade militare și politice.

„Această situație îl irită pe Putin”, a spus unul dintre aceștia recent, sub rezerva anonimatului. „El suferă pierderi grele acolo”.

Cât despre întrebarea privind cât timp trupele ucrainene ar mai putea rezista în Kursk, răspunsul lor a fost unul simplu: „Atâta timp cât este fezabil din punct de vedere militar”.