Societatea civilă sugerează modificarea abuzului în serviciu ca infracțiune de pericol pentru care nu trebuie prag
Reprezentanții societății civile au sugerat miercuri, în cadrul dezbaterii referitoare la redefinirea abuzului în servicu, eliminarea pragului prin transformarea infracțiunii în una "de pericol", fie stabilirea unui prag minim.
Ministerul Justiției a organizat o dezbatere publică privind modificarea și completarea dispozițiilor din Codul penal referitoare la abuzul în serviciu în acord cu deciziile Curții Constituționale a României, la care iau parte reprezentanții societății civile și ai mediului de afaceri.
În acest context, Codru Vrabie, reprezentant al Asociației Funky Citizens, a sugerat modificarea infracțiunii de abuz în serviciu, astfel încât ea să nu mai fie o infracțiune de rezultat, ci să fie o infracțiune de pericol, în acest fel nemaifiind nevoie de prag.
"Nu credem că este neapărat nevoie de prag. (...) Parlamentul și dumneavoastră, prin Ministerul Justiției, aveți posibilitatea să înaintați o astfel de propunere Parlamentului, pentru că ține de politica penală a statului român, de filozofia penală din Codul penal. Vă sugerăm să modificați infracțiunea de abuz în serviciu din articolul 297, în așa fel încât ea să nu mai fie o infracțiune de rezultat, ci să fie o infracțiune de pericol. În momentul în care face această redefinire, nu mai încape niciun fel de discuție despre vreun prag, pentru că pragul este indisolubil legat de existența rezultatului", a propus Codru Vrabie în cadrul dezbaterii.
El a explicat că în istorie a existat o perioadă în care abuzul în serviciu era reglementat ca o "infracțiune de pericol".
"Infracțiunea de abuz în serviciu, încă de la Dongoroz (Vintilă Dongoroz — n.r.) încoace, pare să fie o infracțiune de rezultat, însă, în Codul lui Cuza din 1865, infracțiunea era una de pericol. În filozofia capitolului de infracțiuni de serviciu există și infracțiuni de pericol, și infracțiuni de rezultat, dar, dacă ne uităm la abuzul în serviciu, ne întrebăm care este valoarea ocrotită. Noi credem că valoarea ocrotită este exercitarea atribuțiilor de serviciu cu respectarea legii. Nu poate să fie ocrotită valoarea rezultată din încălcarea legii și cauzarea unei vătămări sau unui prejudiciu", a motivat Vrabie.
În acest sens, reprezentantul Asociației Funky Citizens a sugerat eliminarea unei sintagme din articolul 297 — Cod penal privind abuzul în serviciu.
"Din această perspectivă, ceea ce vă sugerăm este să eliminați din articolul 297 ceea ce scrie de la sintagma "și prin acesta cauzează un prejudiciu sau o vătămare" până la "se pedepsește". Astfel, infracțiunea va deveni una de pericol, rămâne coerentă cu toate celelalte infracțiuni din Codul penal și din legile speciale care fac referire la articolul 297, rămâne coerentă cu obligațiile pe care statul român și le-a asumat prin Convenția ONU împotriva corupției și nu ajunge să devină o lege penală mai favorabilă, nu ajunge să retroactiveze, nu poate să devină motiv pentru revizuirea unor sentințe deja pronunțate. Concluzia este că varianta pe care noi o susținem este redefinirea infracțiunii de abuz în serviciu, astfel încât ea să devină o infracțiune de pericol și în acest fel să eliminăm din dezbaterea publică toată această nebunie cu privire la valoarea pragului", a precizat Codru Vrabie.
În replică, ministrul interimar al Justiției, Tudorel Toader, a susținut că dacă se elimină respectiva sintagmă, infracțiunea rămâne fără urmare imediată.
"Dacă tai de unde ați spus dumneavoastră punctul, infracțiunea rămâne fără urmare imediată și dacă rămâne fără urmare imediată, rămâne fără un element constitutiv. Dacă rămâne fără un element constitutiv, rămâne o faptă, nu mai este o infracțiune", a explicat Tudorel Toader.
În schimb, Asociația APADOR-CH a susținut că este pentru introducerea unui prag rezonabil.
"Din punctul de vedere al APADOR-CH, modul cum este formulat acum abuzul în serviciu este foarte lipsit de predictibilitate, în primul rând datorită faptului că soluția de clasare pe care o poate da un procuror este subiectivă și, ca urmare, să afirm că susțin introducerea unui prag rezonabil, prag care trebuie stabilit, nu de APADOR-CH, ci de cine poate face o estimare a gravității unei pagube și să ne uităm care este diferența între ciobitul farului și plecarea fără frână și fără lumini noaptea. Din punctul nostru de vedere, ar trebui să se ducă destul de jos pragul. În plus, deși fapta cea de sub prag ar rămâne nesancționată penal, ea trebuie totuși sancționată și opinia noastră este că, pe lângă recuperarea prejudiciului, ar trebui să fie însoțită de o amendă nepenală, care să fie în cuantum cel puțin egală cu prejudiciul cauzat", a spus Maria Nicoleta Andreescu, președinte APADOR-CH.
Cezara Grama, reprezentant al Expert Forum, a afirmat la rândul ei că pragul ar trebui să fie minim.
"Dacă vorbim de un prag și noi considerăm că trebuie să fie un prag jos, raportat la realitățile României. Punctul nostru de plecare ar fi venitul mediu din România. Tot ceea ce depășește 3.000 și ceva de lei deja nu mai este o scăpare, ci de lucruri repetate și serioase care trebuie sancționate penal", a spus Cezara Grama.
O a doua dezbatere va avea loc în data de 3 iulie cu reprezentanții instituțiilor din cadrul sistemului judiciar, asociațiilor profesionale ale magistraților, mediului academic și profesiilor juridice liberale.
AGERPRES