Societatea Academică Română propune 12 soluții pentru România în raportul anual de analiză și prognoză
Societatea Academică Română (SAR) a lansat joi raportul anual de analiză și prognoză pe 2015, prin care propune 12 soluții pentru o mai bună guvernare a României, domeniile vizate fiind fiscalitatea, descentralizarea administrativ-teritorială, achizițiile publice, anticorupția, sănătatea, agricultura și fondurile europene.
"În raportul de față am hotărât să facem ceva rapid și concret, adică să dăm 12 soluții de impact maxim. La fiecare am introdus fundamentare, dar am introdus o fundamentare minimală. (...) E mult mai bine să stârnim un pic de controversă pe soluțiile acestea, iar în felul acesta să le punem pe agendă. (...) Dovezile sunt în continuare cam aceleași. Și anume că până să-ți pui problema de politici, nu avem absolut deloc dovezi că politicile fac o mare diferență. Și nu avem absolut deloc dovezi pentru că acolo unde instituțiile nu sunt în regulă, unde regulile jocului sunt viciate, politicile nu fac o diferență. Deci orice ai face, în realitate, până nu-ți revezi problema instituțiilor, nu reușești să faci nimic", a declarat președintele SAR, Alina Mungiu-Pippidi, cu prilejul lansării raportului, eveniment găzduit de Reprezentanța Comisiei Europene în România.
Alături de Lucian Davidescu, coordonatorul raportului, Alina Mungiu-Pippidi a făcut, apoi, o prezentare a raportului SAR cu accent pe soluțiile propuse.
Recomandările pentru o mai bună guvernare a României ale SAR au în vedere ajustarea cotei unice și crearea de locuri de muncă prin simplificare fiscală; soluția unei bune guvernări ca fiind cea mai bună strategie de creștere economică; eficientizarea sistemului de achiziții publice; o activitate anticorupție mai profitabilă și mai autonomă financiar; o descentralizare asimetrică cu geometrie flexibilă; finalizarea priorităților în domeniul infrastructurii; deschiderea pieței de energie regenerabilă pentru producătorii mici și foarte mici; stoparea exodului creierelor din domeniul medical cu resurse existente; deplasarea fondurilor europene din agricultură de la consum spre investiții; introducerea unui sistem flexibil de redevențe care să împace nevoile bugetului cu necesarul de investiții; securizarea activității agricole în scopul creșterii productivității; o politică de colectare a taxelor care trebuie să treacă de la penalizare la stimulare.
Prezent la dezbatere, ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, a vorbit despre un obiectiv major pentru România, acela al realizării unui grad de absorbție a fondurilor europene de 80% în următorii ani.
El s-a declarat de acord cu faptul că bună guvernare poate conduce la rezultate mai bune și a subliniat faptul că acest lucru este asumat deja de actualul Executiv.
Ministrul a precizat că, în ceea ce privește zona achizițiilor publice, o strategie națională în domeniu va fi finalizată în luna iunie a acestui an, tot în aceeași lună urmând să fie pus în dezbaterea Guvernului "primul pachet de acte normative care vor transpune noile Directive (europene — n.r.) pe achiziții".
"Vor fi patru acte normative distincte. (...) Vor fi patru legi simple, simple în adevăratul sens al cuvântului (...) al legislației primare: pe achiziții clasice, pe concesiuni, pe remedii și pe utilități", a declarat Eugen Teodorovici.
În cadrul dezbaterilor, prim-vicepreședintele PNL, Cătălin Predoiu, a afirmat, strict legat de raportul SAR, că dincolo de soluțiile propuse o concluzie valoroasă este aceea că "buna guvernare rămâne cea mai bună strategie de creștere economică".
"Fără o bună guvernare nu putem mișca lucrurile și nu putem crea acele interacțiuni între mediul public și mediul privat care să creeze investiții, locuri de muncă, încredere în propria economie, încredere în propriul proiect de țară. Aș adăuga la recomandările dumneavoastră privind buna guvernare care țin de transparență, de proceduri, de bugetele multianuale, pe care tehnic le cunoaștem cu toții, aș adăuga și o altă recomandarea ca o constatare. (...) Buna guvernare nu poate reuși fără o reformă a politicului, fără o reformă a partidelor politice", a subliniat prim-vicepreședintele PNL.
Predoiu a adăugat că cele două obiective, buna guvernare și reforma clasei politice, reprezintă o provocare pentru zona politicului și trebuie făcute în paralel.
"Rămâne de văzut cine va rezolva această provocare, simultan să dea României și o reformă a partidelor politice, și o bună guvernare. Îndrăznesc să spun că, cel puțin, noi, colegii din PNL, suntem pregătiți să ne asumăm o astfel de provocare", a spus prim-vicepreședintele PNL.
Senatorul Mircea Geoană, prezent la dezbatere, a afirmat că ideea fundamentală a raportului SAR are în vedere convergența reală cu media europeană. Geoană a adăugat că un prim obiectiv pentru atingerea acestei ținte îl reprezintă "revenirea la un potențial de creștere economică a României de 5%".
În acest sens, senatorul a propus crearea unui Consiliul de Dezvoltare după modelul Consiliului Fiscal, care să aibă în atenție calitatea politicilor publice.
Geoană a vorbit și despre necesitatea unei legi a execuției bugetare, "o lege calitativă a execuție bugetare".
La dezbaterea moderată de jurnalistul Ion M. Ioniță, intitulată "Upgrade România: cum ne valorificăm potențialul european?", au mai fost prezenți șefa reprezentanței Comisiei Europene la București, Angela Filoti, foștii miniștri Valeriu Tabără, Constantin Noica, președintele Cartel Alfa, Bogdan Hossu, reprezentanți ai mediului de afaceri, analiști economici. AGERPRES
