BNR a "eliberat" in septembrie din rezervele valutare 1.6 miliarde de euro. Sa se fi dus o parte din acesti bani in sustinerea cursului, asa cum sugereaza unii bancheri? Ținem leul tare pentru PSD?

La 30 septembrie 2017, rezervele valutare la Banca Nationala a Romaniei se situau la nivelul de 33,32 miliarde euro, fata de 34,95 miliarde euro la 31 august 2017, au transmis luni reprezentantii bancii de emisiune. Aceasta contractie a rezervelor poate fi interpretata si ca rezultatul unor interventii in piata ale Bancii Centrale in vederea sustinerii monedei nationale. Oficialii BNR admit ca asemenea interventii pot avea loc (regmul cursului de schimb al leului fiind cel de "flotare controlata") insa nu ofera detalii despre cand si cu cat au intervenit, scrie  HotNews.ro .

Sondajele Bancii Bancilor Centrale (Banca Reglementelor Internationale) arata ca mai toate bancile nationale intervin periodic in piata valutara. Drept e ca interventiile se fac cu discretie si sunt invaluite (pana intr-un punct) de mister. BNR nu publica, asa cum spuneam, date legate de asemenea gesturi. Cu toate acestea, cand dealerii bancilor comerciale vad pe ecrane un client care vinde sau cumpara o cantitate neobisnuita de valuta (sau lei), lucrurile par clare. “Batman” a intervenit iar printr-un client (de regula tot o banca comerciala) ca sa “regleze” piata.

Este corect sa spunem ca interventiile in piata valutara din partea unei banci centrale au dezavantajul ca distorsioneaza pretul “natural”, bazat pe cerere si oferta si poate da un semnal speculatorilor privind un anumit nivel de curs “protejat” de respectiva banca centrala.

Cele mai active banci sunt cele din Marea Britanie (36,7%) din totalul tranzactiilor se fac prin ele.

Interventiile depind ca volum de adancimea (care in Romania nu e deloc consistenta) si de "nervozitatea" pietei. La noi, principala problema nu consta in nivelul leu/euro, cat mai ales in gradul de competitivitate al economiei noastre, dar asta e o alta discutie.

Exista banci centrale (FED de pilda) care publica cu regularitate interventiile pe piata valutara, la o luna dupa ce ele au loc.

Efectul in piata al interventiilor BNR

Cand BNR cumpara valuta, asta duce la creşterea volumului lichidităţilor din sistemul bancar, ceea ce conduce la deprecierea monedei naţionale. Invers, vânzarea de valută de către banca centrală are ca efect aprecierea monedei naţionale prin reducerea volumului de lichidităţi în monedă naţională de care dispun băncile comerciale.

Influenţarea nivelului cursului de schimb nu este, însă, singurul motiv al intervenţiei băncii centrale pe piaţa valutară. Sistemul Rezervelor Federale (Fed) indică patru motive pentru care ar putea interveni pe piaţa valutară: influenţarea evoluţiei cursului de schimb, calmarea unor pieţe dezorganizate, reconstituirea deţinerilor de rezerve internaţionale sau sprijinirea băncilor membre în realizarea operaţiilor lor valutare.

Intervenţia pe piaţa valutară presupune, în acest caz, că banca centrală cunoaşte nivelul de echilibru al cursului de schimb şi dispune de mijloacele necesare pentru orientarea lui spre acest nivel.

De asemenea, având în vedere că rata de schimb reprezintă o relaţie între preţurile a două valute, rezultă că măsurile de politică valutară ale unui stat vor avea efecte asupra variabilelor macroeconomice din celălalt stat. Pentru a promova stabilitatea schimburilor şi a împiedica câştigurile de competitivitate prin deprecierea monedei naţionale, membrii Fondului Monetar Internaţional au hotărât în 1977 să respecte anumite obligaţii legate de cursul de schimb.

Interventiile BNR sunt sterilizate. Sau nu.

Cele nesterilizate sunt atunci când intreprinderea lui Mugur Isarescu vinde băncilor comerciale valută contra monedei naţionale, are loc o reducere a rezervelor valutare ale băncii centrale concomitent cu reducerea lichidităţii din sistemul bancar. Prin efectul de multiplicare, asistam la reducerea ofertei de monedă naţională şi, în final, aprecierea monedei naţionale. În mod similar, cumpărarea de către banca centrală de valută străină de la băncile comerciale contra monedei naţionale determină creşterea lichidităţii din sistemul bancar. Efectul final va fi reprezentat de creşterea ofertei de monedă naţională şi, deci, deprecierea monedei naţionale.

Intervenţia nesterilizată pe piaţa valutară e o versiune alternativă de implementare a politicii monetare, în care sunt utilizate obligaţiuni în devize şi nu obligaţiuni denominate în moneda naţională, ca şi în cazul operaţiunilor clasice de open-market.

Intervenţia sterilizată pe piaţa valutară presupune compensarea modificării activelor externe printr-o modificare de sens contrar a activelor interne, astfel încât în urma acestor operaţiuni masa monetară să nu se modifice. Intervenţia sterilizată poate să ia diferite forme. Atunci când BNR vinde valută băncilor comerciale contra monedei naţionale, ea poate anula deficitul de lichiditate prin efectuarea de plasamente pe piaţa interbancară sau cumpărarea de titluri de stat cu angajament de răscumpărare.

Dacă reducerea rezervelor externe este perfect compensată de creşterea titlurilor cumpărate cu angajament de răscumpărare, lichiditatea din sistemul bancar rămâne nemodificată. Scade, însă, ponderea deţinută de obligaţiunile în valută în activul băncii centrale şi creşte ponderea deţinută de titlurile emise în monedă naţională. Similar, în portofoliul de investiţii al băncilor comerciale creşte ponderea deţinută de titlurile în valută şi scade ponderea titlurilor emise în monedă naţională.

Dacă aceste modificări ce se manifestă la nivelul bilanţului băncilor comerciale au efect asupra cursului de schimb depinde de gradul de substituţie între titlurile străine şi cele emise în monedă naţională. Dacă titlurile străine şi cele emise în monedă naţională sunt perfect substituibile, altfel spus, dacă în condiţia de paritate a ratei dobânzii nu există termenul ce reprezintă prima de risc, intervenţia sterilizată pe piaţa valutară nu are efecte asupra cursului de schimb.

Intervenţia BNR poate influenţa anticipările jucatorilor din piata cu privire la cursul leului. Dacă acestia consideră că banca centrală utilizează intervenţia sau pentru a semnala mersul viitor al politicii monetare, anticipările acestora cu privire la oferta de monedă naţională se vor modifica. Această modificare duce la revizuirea anticipărilor cu privire la cursul de schimb şi implicit modificarea cursului de schimb la momentul actual.

De exemplu, o cumpărare sterilizată de valută efectuată de către banca centrală poate fi interpretată ca semnalând o politică monetară mai laxă în viitor, care va determina deprecierea imediată a monedei naţionale. In plus, pentru ca intervenţia să fie eficientă este necesar ca operatorii de pe piaţă să nu fi anticipat modificarea de politică monetară.

Dacă BNR nu are o percepţie clară cu privire la acţiunile viitoare de politică monetară sau nu reuşeşte să implementeze modificările anunţate, anticipările companiilor sau bancilor nu vor fi realizate şi acest canal de determinare a cursului de schimb va deveni ineficient.

Potrivit comunicatului BNR de luni, in cursul lunii septembrie au avut loc urmatoarele operatiuni:

Intrari de 965 milioane euro, reprezentand modificarea rezervelor minime in valuta constituite de institutiile de credit, alimentarea conturilor Ministerului Finantelor Publice, alimentarea contului Comisiei Europene si altele;

Iesiri de 2,6 mld. euro, reprezentand modificarea rezervelor minime in valuta constituite de institutiile de credit, plati de rate si dobanzi in contul datoriei publice denominate in valuta si altele. Platile de rate si dobanzi in contul datoriei publice denominate in valuta au insumat circa 1 385 milioane euro, din care rambursari de capital si dobanda aferente imprumutului luat de Ministerul Finantelor Publice de la Comisia Europeana in anul 2009, de 1 177 milioane euro.

Rezerva de aur s-a mentinut la 103,7 tone. In conditiile evolutiilor preturilor internationale, valoarea acesteia s-a situat la 3,639 mld. euro.

Rezervele internationale ale Romaniei (valute plus aur) la 30 septembrie 2017 au fost de 36,959 miliarde de euro, fata de 38,62 miliarde euro la 31 august 2017.

Platile scadente in luna octombrie 2017 in contul datoriei publice denominate in valuta, directe sau garantate de Ministerul Finantelor Publice, insumeaza circa 263 milioane euro.

Distribuie Distribuie Comentarii