Șobolanii
Șobolanii sunt animale urâte și detestate de om pentru stricăciunile pe care le provoacă și pentru bolile pe care le transmit. Sunt renumite pentru capacitatea lor de supraviețuire dar și pentru instinctul de a simți primejdia. Șobolanii sunt asociați cu mizeria, cu sărăcia, cu boala și cu decadența.
România e o țară condusă de șobolani. Ei rod, distrug tot, sapă canale care șubrezesc întreg fundamentul țării. Asemenea șobolanilor, conducătorii noștri nu au altă grijă decât supraviețuirea lor prin orice mijloace. Dacă un șobolan are avea rațiunea unui om, odată capturat și în pericol de a fi ucis, s-ar preface bolnav ca să stârnească milă, ca mulți dintre politicienii și ”afaceriștii” români. În schimb, e organizat și odată ce cuibul este atacat, își scoate bătrânii la înaintare, asemeni politicienilor care-și scot părinții ca fiind sursa averilor, care-și trec averile fabuloase pe numele bunicilor, mătușilor Tamare din sate uitate de lume și de companiile electrice.
Pe bătrâni îi trimit la sacrificiu, chiar dacă sunt părinții sau rudele lor, în șobolănime, gradul de rudenie nu e important, cum nici la unii politicieni, vezi fiul lui Cocoș care l-a turnat pe taică-său. Apoi, ies șobolanii tineri la luptă, așa cum a ieșit Dragnea, care mânat de grija categoriilor defavorizate, a minorităților, a strecurat legea defăimării, menite să ne pună pumnul în gură, ca nu cumva să mai avem curajul să-i numim ceea ce sunt, adică hoți și mafioți. În fine, în cuib rămân femelele și copiii (nu neapărat născuți sâmbăta în zi liberă), care au șansa să scape. Sau nu. Dacă scapă, vor crește noi generații de șobolani, la fel de dăunători ca predecesorii lor.
Niciodată, în istoria recentă a României, politicienii săi n-au semănat mai bine cu un cuib imens de șobolani, ca dovadă, azi au absentat masiv de la adoptarea unui proiect guvernamental menit să eficientizeze lupta anticorupție și să recupereze prejudiciile. Asemeni șobolanilor, au părăsit cuibul aflat în pericol, adică ei vor să fie liberi să fure, iar dacă sunt prinși, după câteva ”opere” literare sau ”lucrări științifice”, eliberați înainte de termen, să rămână cu roadele ”muncii”, adică cu banii furați de la noi toți. Iată listă absenților aici.
Niciodată, în toată istoria recentă a României, blatul între opoziție și putere n-a fost mai vizibil. De fapt, nici nu se obosesc prea tare să-l ascundă. Șobolanii conlucrează la consolidarea și apărarea cuibului. Nu se tem de nimic și de nimeni în afară de DNA, dar cum au imunitate, un strop de mir, un vot împotriva ridicării imunității și s-a rezolvat. Și-n fond, de cine altcineva să se mai teamă? De premierul pus sub acuzare pentru fapte de corupție? De președintele inexistent, de decor, care își face prezența doar în sălile de conferință la aeroport la plecare în vizite în străinătate? Să se teamă de societate, de poporul care tace și înghite, cârcotind pe la colțuri fără să îndrăznească să iasă cu mic cu mare să distrugă cuibul de șobolani care-l seacă de resurse, de energie, de bani și de speranțe? De diaspora umilită care muncește pe unde poate să trimită un ban în țară familiilor din ce în ce mai sărace?
Șobolanii din politica românească nu se mai tem de nimeni. Sunt atât de mulți, atât de parșivi, atât de antrenați pentru supraviețuirea cu orice preț încât își arată zilnic boturile flămânde și amenințătoare oricui ar îndrăzni să le reproșeze ceva. Și după cum se vede, nu se mai mulțumesc să se apere, sar la atac: Nu mai vor să fie numiți șobolani, ci porumbei ai păcii, iar dacă n-o faci, te costă 60.000 lei.
E timpul, fraților… E timpul să nu-i mai lăsăm să împrăștie ciuma. E nevoie de deratizare, cuibul trebuie distrus, astupat cu sticlă pisată și betonat, altfel, galeriile lor vor ajunge până în casele noastre, sub podelele noastre, la economiile noastre, ne vor roade casele din temelii și vom sfârși bolnavi, săraci și pe drumuri. Au ros și au distrus destul, ne-au molipsit copiii cu ciuma lor, cu apetitul lor de a distruge și de a fura. Ne-au prădat și continuă să ne prade, fără teamă, obraznici și sfidători. E vremea deratizării, fraților…
