Soarta Orientului Mijlociu, pe muchie de cuțit. Ce urmează după atacul Iranului asupra Israelului
Perspectiva unui război regional major în Orientul Mijlociu atârnă în balanță duminică dimineață, când cabinetul de război al lui Benjamin Netanyahu urmează să se întâlnească pentru a decide răspunsul Israelului la atacul Iranului cu drone și rachete.
Reuniune a cabinetului de razboi al Israelului, in frunte cu Netanyahu FOTO Arhiva
Miniștrii lui Netanyahu au votat în miez de noapte pentru a delega această decizie cabinetului de război, format din Netanyahu, ministrul apărării Yoav Gallant și Benny Gantz, un oponent al lui Netanyahu care s-a alăturat guvernului ca ministru fără portofoliu după atacul Hamas din 7 octombrie, cel cu care a început spirala violenței care a adus Israelul și Iranul în pragul războiului.
Aceste trei figuri vor decide următorul pas, soarta regiunii fiind acum în mâinile lor, notează The Guardian .
În orele agitate premergătoare reuniunii cabinetului de război, Netanyahu și Biden au vorbit la telefon timp de 25 de minute, timp în care, potrivit unor rapoarte din presa israeliană, președintele SUA a cerut reținere.
Biden a emis o declarație la câteva minute după apel, în care nu i-a oferit niciun sfat explicit lui Netanyahu, dar a remarcat că, cu ajutorul SUA, „aproape toate dronele și rachetele” au fost doborâte.
Această capacitate defensivă „remarcabilă”, a susținut Biden, a fost în sine „un mesaj clar pentru inamicii săi că aceștia nu pot amenința în mod eficient securitatea Israelului”.
Începând de duminică dimineața devreme, singura victimă raportată în urma atacului aerian a fost un băiețel de 10 ani din deșertul sudic al Israelului, din cea mai marginalizată comunitate a țării, beduinii. O bază militară din sud a fost ușor avariată.
În perioada care a precedat atacul iranian așteptat, oficialii americani au emis ipoteza unui astfel de rezultat: că proiectilele iraniene vor cădea în deșert și nu vor provoca victime semnificative. În acest caz, au prezis oficialii, Washingtonul va îndemna cu tărie împotriva unui răspuns imprudent israelian.
Iranul speră în mod clar la un răspuns reținut. Într-un mesaj transmis prin intermediul misiunii sale la ONU, Teheranul a sugerat, cu speranță, că, în urma represaliilor sale: „Problema poate fi considerată încheiată”.
Atât Biden, cât și iranienii știu bine că Netanyahu ar dori în mod ideal să distrugă instalațiile nucleare ale Iranului, pe care le-a văzut de mult timp ca o amenințare existențială pentru Israel. Reducerea lor la zero ar fi foarte greude obținut fără ajutorul SUA, dar este posibil ca el și alți “șoimi” israelieni să încerce să profite de această oportunitate pentru a îndeplini această ambiție.
NBC News a raportat sâmbătă seara că unii oficiali de top ale administrației sunt „îngrijorați că Israelul ar putea face ceva rapid ca răspuns la atacurile Iranului, fără să se gândească la potențialele consecințe ulterioare”.
Raportul spunea că Biden și-a exprimat în mod privat îngrijorarea că Netanyahu „încearcă să atragă SUA mai profund într-un conflict mai larg”, citând trei persoane familiare cu comentariile președintelui.
Oficialii administrației sunt conștienți de faptul că Netanyahu are un stimulent pentru a menține ostilitățile, deoarece previne prăbușirea coaliției sale și noile alegeri.
Deși pagubele aduse Israelului au fost minime, oficialii israelieni ar putea argumenta că nu a fost datorită Teheranului, ci fiabilității apărării aeriene israeliene și a aliaților săi, în special SUA, Regatul Unit și Iordania. Iordania risca să fie criticată în lumea arabă pentru că a interceptat unele dintre dronele iraniene în timp ce traversau spațiul său aerian.
Această acțiune comună, pregătită în săptămâna dinaintea atacului iranian, aproape sigur a salvat vieți și ar fi putut împiedica un război mai larg. Ar putea servi, de asemenea, ca o reamintire a dependenței Israelului de SUA pentru a menține israelienii în siguranță.
Pe termen scurt, Washingtonul se poate consola că orice răspuns israelian nu va fi cel puțin imediat. Israelul a cerut o sesiune a Consiliului de Securitate al ONU privind atacul, care va avea loc duminică la ora 16:00, ora New York-ului (23:00, ora României). Ar fi surprinzător dacă s-ar lansa un contraatac înainte de această sesiune.
Un alt semn posibil că răspunsul ar putea fi suprimat a fost conversația lui Gallant cu omologul său american, Lloyd Austin, după atacuri. Potrivit Ministerului israelian al Apărării, Gallant „a subliniat că instituția apărării este pregătită pentru orice tentative ulterioare de a ataca statul Israel”. Comentariile sale nu au făcut nicio mențiune despre atacul Israelului.
Un al treilea semn pozitiv la primele ore ale zilei de duminică a fost asigurarea unui oficial israelian citat de New York Times că „răspunsul Israelului va fi coordonat cu aliații săi”.
Washingtonul va aminti probabil Israelului în următoarele ore și zile de câștigurile obținute din faptul că a rezistat furiei Iranului, în mare parte nevătămat.
Atacul a distras deocamdată atenția globală de la conducerea războiului de către Israel în Gaza. Mai mult decât atât, atacul iranian este, de asemenea, probabil să alunge murmurul din Congresul SUA despre limitarea livrărilor de arme către Israel din cauza situației din Gaza. Acum, astfel de restricții pot fi folosite de susținătorii Israelului ca lăsând fără apărare principalul aliat al Americii în Orientul Mijlociu în fața amenințării iraniene dovedite.
Sursa: adevarul.ro