Oamenii de știință din Japonia spun că au reușit să reproducă șoareci cu doi tați, folosind ovule provenite din celule masculine. Deși descoperirea științifică ar putea deschide calea pentru noi tratamente de fertilitate, experții spun că este încă departe de a fi folosită la om.

Katsuhiko Hayashi, un renumit biolog de la Universitatea din Osaka, a declarat că echipa sa a folosit ingineria cromozomială pentru a reproduce șapte pui de șoarece "sănătoși", salutând "primul caz de obținere a unor ovocite (ovule) robuste de mamifere din celule masculine", informează France24.com .

Hayashi a făcut acest anunț în cadrul celui de-al treilea Summit internațional privind editarea genomului uman, desfășurat la Institutul Francis Crick din Londra, la 8 martie, ceea ce a stârnit o avalanșă de entuziasm și speculații cu privire la implicațiile descoperirii pentru viitorul reproducerii umane.

Rezultatele studiului au fost trimise spre publicare în revista științifică "Nature". Dacă vor fi confirmate, acestea ar marca o "mică revoluție", a declarat Dr. Nitzan Gonen, șeful Laboratorului de determinare a sexului de la Universitatea Bar-Ilan din Israel, din Tel Aviv.

Biologii și geneticienii lucrează la această performanță de mai bine de un deceniu, în speranța de a dezvolta noi tratamente pentru formele severe de infertilitate sau chiar de a permite crearea de embrioni monoparentali.

Descoperirea din Japonia ridică, de asemenea, perspectiva ca, în viitor, cuplurile de același sex să poată avea împreună un copil biologic, deși experții avertizează că mai rămân o serie de obstacole înainte de saltul din laborator în clinică.

Oul unui tată

Abordarea lui Hayashi în ceea ce privește ingineria cromozomială implică un amestec subtil de selecție naturală și manipulare umană.

Echipa sa a reușit să reprogrameze celulele de la șoareci masculi astfel încât aceștia să își piardă cromozomul Y - un marker masculin - și să dezvolte un al doilea cromozom X pentru a asigura contribuția feminină XX.

"Unele celule stem își pierd spontan cromozomul Y, în timp ce altele pot dobândi un al doilea cromozom X din cauza unor malformații sau erori pe care oamenii de știință încearcă să le stimuleze prin adăugarea unei anumite molecule", a explicat Gonen.

Ovulele rezultate au fost apoi fertilizate cu spermă de șoarece și transferate în uterul unor femele surogat.

Deși tehnica se bazează încă pe șoareci femele surogat, "acest lucru se datorează doar faptului că oamenii de știință nu au dezvoltat încă un uter artificial care să asigure dezvoltarea corectă a embrionilor în laborator", a declarat Robin Lovell-Badge, biolog și genetician la Institutul Francis Crick.

Spre deosebire de cei doi tați, mama surogat nu are nicio legătură genetică cu embrionii de șoareci.

Rata scăzută de succes

Deși "promițătoare și extrem de interesantă", abordarea echipei japoneze este încă supusă unor limitări, a avertizat Lovell-Badge.

După propria recunoaștere a lui Hayashi, tehnica are o rată de succes scăzută, cu doar șapte șoareci născuți din cei 630 de embrioni implantați într-o femelă de șoarece - deși toți cei șapte pui de șoarece s-au dezvoltat în urmași sănătoși și fertili.

"Producerea gameților (celule reproductive masculine sau feminine) este un proces foarte lung și complex. Nu știm cum să îl replicăm perfect in vitro", a declarat Gonen.

În plus, potrivit lui Lovell-Badge, "ovulele produse în laborator prin această metodă sunt de o calitate mai slabă decât cele formate în mod natural", ceea ce duce la un număr redus de embrioni viabili.

Ambii experți au fost de acord că tehnica este încă departe de a fi folosită de oameni, citând o serie de obstacole.

"Tehnologia folosită în acest caz pentru a transforma o celulă stem masculină de șoarece într-un ovocit nu a fost încă stăpânită pentru oameni", a declarat Lovell-Badge, adăugând că procesul ar dura, de asemenea, mult mai mult timp.

"Integritatea eșantioanelor ar trebui să fie păstrată în laboratoare pentru o perioadă mult mai lungă de timp, crescând astfel riscul de accidente", a adăugat el, subliniind o "provocare tehnică de o cu totul altă amploare".

Obstacole etice

Ramificațiile etice ale descoperirii lui Hayashi vor stârni, de asemenea, cu siguranță, dezbateri.

Când a fost întrebat dacă tehnica sa va permite într-o zi ca doi bărbați să aibă un copil, el a răspuns: "Aceasta nu este doar o întrebare pentru programul științific, ci și pentru [societate]".

"Vom avea nevoie de timp pentru a reflecta asupra argumentelor prezentate pentru a justifica această tehnologie", a declarat Lovell-Badge, care a jucat un rol proeminent în dezbaterile privind aplicarea responsabilă și etică a cercetării pe celule stem.

Rolul femeilor în acest proces va stârni, de asemenea, controverse, maternitatea surogat fiind deja o problemă care provoacă diviziuni în țări din întreaga lume. Faptul că tehnica lui Hayashi nu a funcționat încă folosind celule provenite de la două mame reprezintă un alt punct nevralgic.

"Știm, mai mult sau mai puțin, cum să creăm ovule dintr-o celulă stem masculină, dar nimeni nu a reușit să producă spermă dintr-o celulă stem feminină", a declarat Gonen, al cărui laborator a efectuat cercetări în acest domeniu.

Ea crede că va mai dura "încă un deceniu sau două" până când noua tehnică va fi aplicată la om. Chiar și atunci, este mai probabil ca aceasta să fie folosită în cazuri considerate mai puțin sensibile, cum ar fi tratarea infertilității.

Printre viitorii pacienți s-ar putea număra și supraviețuitori ai cancerului, a precizat Lovell-Badge. "De exemplu, copiii care au învins leucemia, dar a căror rată de fertilitate a fost afectată de chimioterapie sau radioterapie".

Gonen a declarat că ingineria cromozomială ar putea deveni, de asemenea, un schimbător de joc pentru cuplurile care aleg să aibă copii la o vârstă mai înaintată, când "calitatea celulelor lor reproductive s-a deteriorat".