Slugoiul nu se clintește, e croit să-l demită pe Lazăr! "O profundă sfidare la adresa statului de drept și a cetățenilor"
Ministrul Justiției, Tudorel Toader, susține declarații de presă. Cele mai importante declarații ale sale:
- Declarația nu reprezintă o replică, nici o polemică față de recentele declarații din spațiul public.
- Decizia de declanșare a procedurii de evaluare a Procurorului Genereal nu a fost luată exclusiv pe baza unor circumstanțe recente.
- În mod rezonabil nu se susține afirmația potrivit căreia evaluarea poate fi considerată o formă de presiune exercitată în legătură cu soluționarea unor dosare, protestul din 10 august, respectiv la dosarul Revoluției. într-o astfel de logică o atare evaluare devine imposibil de realizat pentru că permanent se vor afla spre soluționare dosare cu rezonanță socială.
- La începutul lui 2017, procurorul general se arăta indignat că nu exista niciun protocol.
- Procurorul făcea declarații în condițiile în care în 2016 tocmai semnase un protocol. Pe data de 19 martie 2018 i-a solicitat să demareze procedura de desecretizare a protocolului din 2009, de care aveam cunoștință. A doua zi am primit respectivul protocol mai puțin ultimele două pagini.
- Tot pe 20 martie am primit la MJ protocolul privind organizarea cooperării dintre SRI și PICCJ, cu caracter secret. Ca ministru al Justiției nu aveam voie să-l fac public, să fac referiri la coninutul acestuia și nu aveam competența să demarez vreo procedură de desecretizare. Respectivul protocol a fost trimis și la CSM și și-au pus aceeași problemă: de ce ni l-au trimis?
- Faptul trimiterii respectivului protocol la MJ și CSM nu absolvă sub nicio formă pe semnatarii acestuia. Ni l-a trimis spre informare, la ce și pentru ce?
- Cu atât mai mult cu cât protocolul din 2009 fusese desecretizat.
- În articolul final se prevede textual că la data întrării în vigoare se abrogă protocolul din 2009. Abrogarea se referă doar la actele normative. Dacă semnatarii au înțeles să scrie că se abrogă, în acceptiunea lor aveau valențe de acte normative.
- Reprezintă o profundă sfidare la adresa statului de drept și la adresa cetățenilor faptul că în 2018 se desecretizează un protocol din 2009 care fusese abrogat în 2016 fără a se face vreo referire la acesta.
- Într-un stat de drept, protocoalele sunt ceva nefiresc.
- Legalitatea protocoalelor poate fi stabilită doar de instanța de contencios-administrativ.
- pe3 aprilie 2018, PICCJ a tranmis către MJ faptul că în evidențele dânșilor figurează a fi încheiate următoarele documente de colaborare instituțională, erau în număr de 8. La pct 2 din respectiva adresă se face referire la protocolul din 2009, cu precizarea că unele din prevederi si-au încheiat efectele prin abrogarea expresă prin protocolul din 2016.
- La punctul 5 din scrisoare se face referire la protocolul din 2016 cu precizarea că este în vigoare. Mi se răspundea că este în vigoare și a fost încheiat în baza OUG 6/2016.
- OUG care e temeiul legal spun autoriia fost adoptată în 11 martie 2016, dar protocolul a fost încheiat în decembrie. Ceea ce înseamnă că au trecut 9 luni fără protocol și ne întrebăm cum oare a fucnționat justiția dacă nu avea așa ceva
- Eu am încercat ca prin această prezentare, nu am vrut să antamez problema evaluării procurorului general.
- Vă exprim o nedumerire personală pe care mă voi strădui să o clarific: a vorbit și dânsul și eu de protocolul din decembrie 2016, înregistrat pe data de 8 decembrie 2016, numai că în aceeași dată, la PICCJ apar două protocoale în aceeași zi, sub numere diferite, cu continuturi diferite. În corespondența oficială se face referire la protocolul din data de... fără precizarea că sunt două protocoale.
