Dezinformarea rusă se extinde și polarizează societatea slovacă, ceea ce riscă să pună sub semnul întrebării sprijinul pentru Ucraina, așa cum se întâmplă cu Ungaria lui Viktor Orban, avertizează președinta Slovaciei, Zuzana Caputova.

Slovacia ar putea urma modelul Ungariei pentru a deveni noul „copil problematic” al Uniunii Europene (UE), atrage atenția Caputova cu aproape patru luni înainte de alegerile legislative din această țară din centrul Europei.

Dacă partidele populiste vor ajunge să conducă la Bratislava din octombrie anul acesta, „poate că politica Slovaciei va fi mai asemănătoare cu politica externă de tip Viktor Orban”, subliniază președinta Caputova într-un interviu acordat pentru POLITICO.

Slovacia s-a manifestat ca un susținător puternic al Ucrainei pe tot parcursul războiului, oferindu-i chiar și avioanele sale MiG-29. Dar, înaintea alegerilor din 30 septembrie, SMER-SD - un partid populist condus de controversatul fost prim-ministru Robert Fico, care a cerut încetarea sprijinului militar pentru Ucraina - conduce în sondaje.

Slovacia riscă să nu mai fie un susținător ferm al Ucrainei, deoarece viitorul guvern ar putea schimba această ecuație în timp ce influența rusă ar continua să se strecoare în Europa. De altfel, narațiunile Kremlinului găsesc un teren fertil în Slovacia, unde, potrivit unui sondaj realizat recent de GLOBSEC, doar 40% din populație consideră Rusia ca fiind responsabilă pentru războiul din Ucraina, comparativ cu 85% în Polonia vecină.

Slovacia trece printr-o „perioadă foarte dificilă. Văd nu numai polarizare, ci și fragmentare în societatea noastră”, afirmă Zuzana Caputova.

De ce cad unii slovaci în plasa dezinformării răspândite de Rusia lui Putin

Deși blocul răsăritean se manifestă puternic pro-occidental în acest moment, totuși dezinformarea și narațiunile pro-rusești par să prospere, notează POLITICO.

Potrivit lui Caputova, Slovacia se confruntă cu o campanie activă de dezinformare implementată de Rusia. Fiind o „democrație mai tânără, suntem mai vulnerabili”, apreciază ea.

Președinta Slovaciei spune că unii actori implicați în răspândirea dezinformării rusești sunt chiar politicieni locali. „Unii lideri politici, inclusiv parlamentari, răspândesc acest tip de informații direct în Parlament, prin intermediul mass-media”, afirmă ea.

Vizat de această acuzație, partidul lui Fico o respinge categoric. Într-o declarație trimisă prin e-mail, europarlamentara Katarina Roth Neveďalova, care conduce secretariatul internațional al SMER-SD, susține că „este o practică politică foarte murdară să acuzi oponenții că răspândesc dezinformarea”. „Respingem cu fermitate oricare dintre aceste acuzații și minciuni”, insistă ea în email-ul adresat POLITICO.

Sondajul efectuat de GLOBSEC mai arată că 50 la sută dintre slovaci se declară antiamericani. În plus, doar 58% dintre slovaci ar vota pentru a rămâne în NATO dacă s-ar organiza un referendum, iar 66% sunt de acord cu narațiunea că „Statele Unite trag Slovacia într-un război cu Rusia pentru a profita”. Această narațiune este răspândită de canalele de dezinformare și manipulare ale Rusiei în toate țările care sprijină Ucraina în scopul de a pune capăt susținerii.

Potrivit unei monitorizări NATO, jumătate din populația Slovaciei s-ar împotrivi continuării sprijinului pentru Ucraina.

Întrebată de ce dezinformarea rusă găsește un teren fertil în Slovacia, Caputova a pus acest fenomen pe seama unui mixt între o „atitudine pozitivă față de rădăcinile slave comune”, o anumită viziune asupra istoriei, impactul dezinformarii și „poate greșeli în comunicarea liderilor politici democratici”.

În același timp, mulți slovaci s-au săturat, după o serie de crize precum pandemia de COVID-19, creșterea prețurilor la energie, inflația și războiul de alături.

Moment politic crucial în Slovacia

Cu aproape patru luni înainte de alegeri, SMER-SD conduce în sondaje cu 17%. Însă peisajul politic este fracturat în Slovacia.

Liderul SMER-SD, Robert Fico, care a ocupat funcția de prim-ministru de trei ori, a evitat să meargă la închisoare după ce Parlamentul slovac nu a aprobat o moțiune de suspendare a imunității în timp ce era investigat pentru crimă organizată.

Eduard Heger, prim-ministru interimar până la mijlocul lunii trecute, l-a numit pe Fico „liderul dezinformarii”, dar SMER-SD neagă acuzația.

Într-un interviu acordat pentru POLITICO, Heger spune că se teme că un guvern populist ar putea îndepărta Slovacia de instituțiile occidentale.

„Vor începe să schimbe orientarea politicii externe. De fapt, vor începe să scoată Slovacia din structurile europene și din NATO”, estimează el.

SMER-SD insistă că nu vrea să schimbe orientarea politicii externe a Slovaciei.

„Partidul nostru sprijină pe deplin aderarea Slovaciei la UE și NATO”, dă asigurări Roth Neveďalova.

Chestionată despre poziția SMER-SD cu privire la Ucraina, ea a recunoscut că ucrainenii „au dreptul să se apere”, dar că partidul său solicită un proces de încetare a focului și de pace, chiar dacă această solicitare avantajează partea agresoare.

„Am susținut întotdeauna ajutoarele acordate Ucrainei - ajutorul umanitar, negocieri, mediere, sprijin pentru refugiații care locuiesc în prezent în Slovacia etc. - dar nu putem trimite niciun sprijin militar în Ucraina, pur și simplu pentru că nu a mai rămas niciun echipament militar în Slovacia”, spune Roth Nevedalova.

Unii comentatori politici sunt sceptici în privința SMERS-SD.

„Dacă partidul SMER - cu sau fără Robert Fico - va ajunge la guvernare, va încerca cu siguranță să schimbe nivelul actual de sprijin pentru Ucraina”, este de părere Milan Nič, cercetător la Consiliul German pentru Relații Externe, specializat în regiune. Totuși, adaugă el, SMER-SD este un partid pragmatic, fără o politică externă clară.

Chiar dacă Fico conduce acum în sondaje, nu înseamnă că va prelua puterea în toamnă.

„Câștigătorul ar putea să nu poată forma un guvern. Aceste alegeri vor fi decise de partidele mici”, conchide Milan Nič.