Uniunea Europeană ia în considerare sancționarea Slovaciei pentru încălcarea normelor democratice, ceea ce ar putea duce la reținerea asistenței financiare pentru Bratislava, scrie Bloomberg, citând surse europene informate.

Premierul slovac Robert Fico/FOTO:EPA/EFE

Comisia Europeană a pregătit un proiect de decizie pentru lansarea unei proceduri legate de acțiunile prim-ministrului populist al Slovaciei, Robert Fico, care a desființat Parchetul special. Această instituție investigase cazuri de corupție, inclusiv cele care implicau fonduri UE.

Procesul se află în prezent într-un stadiu incipient și necesită aprobarea președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Pentru Slovacia, acest lucru ar putea avea consecințe financiare grave, deoarece aproximativ 80 % din investițiile publice din țară sunt finanțate din fonduri UE. Orice întrerupere a finanțării ar putea fi o provocare serioasă pentru Slovacia, care se confruntă deja cu probleme legate de un deficit bugetar excesiv.

Una dintre propunerile luate în considerare este utilizarea așa-numitului mecanism de condiționalitate. Acest instrument permite UE să înghețe finanțarea în cazul în care există o amenințare de utilizare necorespunzătoare a fondurilor. Potrivit unor surse, Bruxelles-ul ar putea reține o parte din cele 12,8 miliarde de euro alocate Slovaciei în bugetul UE.

În plus, Comisia Europeană ia în considerare retragerea parțială sau totală a subvențiilor în valoare de 2,7 miliarde euromalocate pentru combaterea efectelor pandemiei COVID-19. Una dintre condițiile pentru primirea acestor fonduri a fost existența unui parchet special, care acum a fost eliminat.

Slovacia ar putea deveni a doua țară, după Ungaria, care va fi supusă mecanismului de condiționalitate al UE. Anterior, acest instrument a fost utilizat pentru a îngheța 6,3 miliarde euro din fondurile europene pentru Ungaria, din cauza încălcării statului de drept de către Budapesta.

Autoritățile slovace au desființat, în martie Parchetul special anticorupție (UPS), care a anchetat cazurile sensibile de corupție, inclusiv cele care implicau oficiali din partidul de guvernământ Smer al prim-ministrului Robert Fico.

Eliminarea USP face parte dintr-o revizuire mai amplă a codului penal pe care premierul Robert Fico a impus-o în ciuda protestelor publice și a avertismentelor UE, notează Reuters.

Opoziția spune că Fico dăunează democrației în același mod în care premierul Viktor Orbán a făcut-o în Ungaria vecină, pe care mulți o consideră „copilul teribil” al UE și care a determinat Comisia Europeană să înghețe fonduri aproximativ 20 de miliarde de euro destinate Budapestei pentru subminarea democrației și a statului de drept.

Fico a acuzat în mod repetat USP, care s-a ocupat de cazuri care implică oficiali de rang înalt și politicieni din partidul său Smer, de părtinire. În februarie, Comisia Europeană a avertizat Bratislava că reforma sa de drept penal va avea „un impact negativ direct și semnificativ asupra dreptului UE și asupra intereselor financiare ale Uniunii”.

Unul dintre cazurile investigate de procuratura specială a fost uciderea jurnalistului de investigație Jan Kuciak și a logodnicei sale Martina Kushnirova, care a provocat proteste masive în toată țara și a dus la demisia lui Fico în 2018.

Comisia Europeană a avertizat Slovacia că va lansa o acţiune în justiţie imediată și dacă guvernul de la Bratislava continuă să avanseze proiectul legislativ care le cere ONG-urilor cu finanţare externă să se autointituleze „organizaţii cu sprijin străin”, relatează Reuters.

„Am fost la Bratislava şi am fost foarte clară”, a declarat vicepreşedinta Comisiei Europene pentru valori şi transparenţă, Vera Jourova, înaintea prezentării raportului anual privind statul de drept în cele 27 de state membre ale Uniunii Europene. „Dacă urmaţi exemplul Ungariei cu privire la ONG-uri, vom lansa o procedură de infringement pentru încălcarea legislaţiei UE imediat, pentru că deja avem pe masă decizia Curţii”, a spus Jourova. Ungaria a adoptat o lege similară privind ONG-urile cu finanţare străină în 2017, dar în 2021 a abrogat-o după ce Curtea de Justiţie a UE a decis că actul normativ respectiv este ilegal. Astfel de legi menite să țintească și să reducă la tăcere societatea civilă au devenit instrumentul favorit al guvernelor autoritare, regimul de la Kremlin fiind cel care a perfecționat această metodă.

În iunie, guvernul Fico a adoptat și o controversată lege a presei.